Brexitul riscă să distrugă echilibrul de putere în UE INFOGRAFIE
0
Referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE, care va avea loc pe 23 iunie, a dus la nenumărate speculaţii privind consecinţele economice şi financiare pe care le-ar avea un vot în favoarea ieşirii ţării din blocul comunitar.
Fără îndoială, un Brexit ar duce la o puternică incertitudine pe pieţe. Dar dacă Marea Britanie se retrage din Uniunea Europeană, principalul efect va fi la nivel geopolitic - balanţa puterii în Europa se va dezechilibra, iar blocul comunitar va fi obligat să-şi regândească rolul în lume. Însăşi temelia UE va fi afectată, notează agenţia Stratfor într-o amplă analiză pe această temă.
În faţa tendinţelor protecţioniste ale Franţei, Germania contează pe sprijinul Marii Britanii în privinţa promovării comerţului. În acest timp, Franţa percepe Marea Britanie nu doar ca fiind un partener-cheie în domeniul apărării, ci şi drept un potenţial contrabalans la influenţa germană.
Scoaterea Marii Britanii din ecuaţie ar afecta acest aranjament într-o perioadă deosebit de periculoasă pentru puternic fragmentata Europă, în care nici Germania şi nici Franţa nu sunt mulţumite cu status quo-ul, adaugă agenţia Stratfor.
Tensiuni între nordul şi sudul continentului
În cazul în care va câştiga tabăra care susţine ieşirea Regatului Unit din UE, tensiunile dintre nordul şi sudul continentului vor creşte. Ţările din sudul Europei vor să transforme UE într-o uniune de transfer care redistribuie bogăţia din nordul relativ bogat către mai puţin dezvoltatul sud.
Însă Nordul, care vrea să-şi protejeze abundenţa, ar fi de acord cu o astfel de redistribuire numai în condiţiile în care blocul comunitar şi-ar asuma un control mai puternic în privinţa împrumuturilor şi cheltuielilor Sudului.
Regiunile nu sunt de acord nici în privinţa modului în care Uniunea Europeană ar trebui să-şi cheltuiască banii. Sudul pledează pentru subvenţii generoase pentru agricultură şi dezvoltare, un punct de vedere împărtăşit de multe state est-europene, dar Nordul ar prefera îngheţarea acestora sau chiar reducerea bugetului blocului comunitar.
În calitate de contribuabil net la bugetul UE, Marea Britanie a fost deosebit de vocală în privinţa acestor chestiuni. De obicei, statele nord-europene ca Suedia, Olanda şi Danemarca au tendinţa să voteze alături de Marea Britanie. Şi Germania are într-o anumită măsură vederi comune cu Marea Britanie, în special în privinţa pieţei comune, însă cele două state au poziţii total diferite cu privire la mediul înconjurător de pildă.
Numai că Marea Britanie s-a dovedit mult mai dispusă ca alte state membre să se opună deciziilor UE. Fără ea, balanţa politică a UE ar înclina în favoarea ţărilor protecţioniste din sudul Europei ca Franţa, Italia şi Spania.
Temerile nord-europenilor că acest grup mediteranean ar putea deveni mai puternic i-ar face, probabil, mai reticenţi la procesul de integrare continentală.
Oricum, UE e divizată privind chestiuni legate de zona euro şi Acordul Schengen, care au însă prea puţin de-a face cu Regatul Unit, care nu face parte din ele.
Probleme repuse pe tapet
Referendumul nu a făcut decât să scoată în evidenţă faptul ieşirea Marii Britanii din UE ar agrava mai multe dispute existente în cadrul blocului comunitar.
Diviziunea pe linia Nord-Sud nu ar fi singura care ar afecta profund Europa. Dacă Marea Britanie ar ieşi din blocul comunitar, Uniunea Europeană s-ar împărţi şi între Est şi Vest.
Mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est văd în Regatul Unit un apărător al intereselor membrilor zonei non-euro, multe voci împărtăşind viziunea Londrei privind suveranitatea statelor membre.
Polonia, Ungaria şi Cehia, de pildă, sprijină în general UE, dar nu privesc cu ochi buni încercările Bruxelles-ului de a se amesteca în trenurile lor interne.
Polonia şi ţările baltice văd în Marea Britanie un partener crucial în chestiunea Rusiei, având în vedere că Londra a luptat pentru o poziţie europeană mai dură în privinţa sancţiunilor împotriva Moscovei, ca răspuns la anexarea Crimeei.
Dacă Marea Britanie va ieşi din UE, aliaţii săi din centrul şi estul Europei s-ar izola şi mai mult de Bruxelles.
În plus, pierderea unuia dintre puţinii membri care poate opera global ar submina şi puterea externă a blocului comunitar. Numai Franţa se mai poate ridica la nivelul prezenţei internaţionale a Marii Britanii, datorate în special legăturilor Londrei în plan politic şi economic, fără a mai vorbi despre capacităţile militare de care dispune.
Chiar dacă un Brexit nu ar împiedica o cooperare a Marii Britanii cu Europa, mai ales având în vedere faptul că Regatul Unit este parte a NATO, această colaborare ar fi limitată. Ca urmare, va scădea capacitatea Europei de a face faţă provocărilor, indiferent dacă este vorba despre criza refugiaţilor, terorism internaţional sau despre Rusia.
Un precedent periculos
Rezultatul referendumului este greu de anticipat. Un sondaj ORB pentru „The Daily Telegraph“ credita, luni, cu un avans de două puncte procentuale tabăra rămânerii în Uniune, cu 49%, în timp ce Institutul YouGov dădea, pentru „Times“, un uşor avans taberei adverse, cu 44% (faţă de 42%).
Dar indiferent de rezultatul votului, Europa va avea de suferit. În cazul unui Brexit, Uniunea Europeană va intra într-o nouă criză politică şi economică, iar euroscepticii vor primi muniţie nouă pentru a ataca blocul comunitar. Dacă Marea Britanie rămâne în UE, se va dovedi că este posibil să ceri concesii Bruxelles-ului, având sprijin acasă.
Fără doar şi poate, Marea Britanie a creat prin referendumul din 23 iunie un procedent, iar Bruxelles-ul nu poate împiedica niciun stat membru UE să urmeze calea Regatului Unit.
Se încarcă comentariile...
