Asociaţia Evreilor Europeni cere arme pentru apărarea comunităţilor. Federaţia din România se opune

Rabinul Menachem Margolin, preşedintele Asociaţiei Evreilor Europeni

Asociaţia Evreilor Europeni a cerut ţărilor europene să permită înarmarea membrilor grupului etnic, în contextul riscurilor teroriste evidenţiate prin atentatele de la Paris, dar iniţiativa a fost respinsă de federaţiile evreieşti din 11 ţări europene, inclusiv din România, scrie presa israeliană.

Rabinul Menachem Margolin, preşedintele Asociaţiei Evreilor Europeni (EJA) şi directorul Centrului Rabinic European (RCE), a cerut guvernelor statelor europene să flexibilizeze legislaţia privind achiziţionarea de arme de foc, pentru a le permite evreilor să se protejeze, în contextul atentatelor de la Paris şi al ascensiunii antisemitismului.

"Cerem revizuirea imediată a legislaţiei privind permisele de portarmă pentru a le permite unor persoane desemnate din cadrul comunităţilor evreieşti şi instituţiilor să deţină arme, în scopul protejări comunităţilor, şi să primească instruirea necesară pentru apărarea membrilor de potenţiale atacuri teroriste", a cerut rabinul Margolin într-o scrisoare trimisă Uniunii Europene. Rabinul Margolin a explicat, potrivit revistei Newsweek, că, în opinia lui, "cât mai mulţi membri" ai comunităţilor evreieşti din Europa ar trebui să aibă arme de foc.

Însă, potrivit publicaţiei Israel National News, comunităţile evreieşti din 11 ţări europene, inclusiv din România, resping iniţiativa.

"Noi, liderii aleşi ai organizaţiilor naţionale ale comunităţilor evreieşti din Europa, transmitem fără echivoc că recentele comentarii făcute de Menachem Margolin, preşedintele Asociaţiei Evreilor Europeni, privind dorinţa de a înarma evreii din Europa, nu reprezintă în niciun fel punctele de vedere ale comunităţilor evreilor europeni", se arată într-o declaraţie comună a liderilor federaţiilor comunităţilor evreieşti din România, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Norvegia, Olanda, Cehia, Austria, Finlanda, Portugalia şi Croaţia. Din România, declaraţia este semnată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti.

Atentatele comise în Franţa în perioada 7-9 ianuarie s-au soldat cu 17 morţi, printre obiectivele vizate fiind un supermarket pentru produse tradiţionale mozaice, unde au fost omorâţi patru ostatici evrei.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că Uniunea Europeană se confruntă cu "imensa provocare" de a le asigura evreilor "viitorul în Europa".

"Astăzi observăm că, în anumite state membre, o majoritate a comunităţii evreieşti nu este sigură că are un viitor în Europa (...). Aceasta este o provocare imensă la adresa fundamentelor-însele ale integrării europene", a declarat Timmermans într-o conferinţă de presă.

În Europa "există un loc pentru fiecare, indiferent care-i este credinţa, originea (...), fie că este evreu, musulman, creştin sau ateu", a adăugat el.

"Este necesar să folosim educaţia, toate instrumentele de care dispune societatea, pentru a împiedica faptul ca o parte a societăţii noastre să basculzeze în extremism şi intoleranţă", a pledat vicepreşedintele CE.

Timmermans a făcut aceste declaraţii într-o şedinţă a Comisiei, care s-a aplecat asupra lecţiilor de învăţat după atacurile de la sediul săptămânalului francez de satiră Charlie Hebdo şi dintr-un magazin alimentar cu specific evreiesc din Paris, soldate cu 17 morţi.

Preşedintele francez François Hollande a reafirmat, după atentate, că evreii din Franţa îşi au locul lor în ţară, în care trăieşte cea mai importantă comunitate evreiască din Europa.