Reţinerea lui Vlad Filat tulbură apele politicii de la Chişinău. Ce urmează pentru proeuropenii de la putere?

Elementele proruse din cadrul mişcării de protest faţă de conducerea Republicii Moldova recurg la tactici agresive pentru a atrage de partea lor vocile nemulţumite de corupţia endemică din ţară şi pentru a perturba eforturile de apropiere a fostului stat sovietic de Uniunea Europeană, relatează site-ul de ştiri şi analize eurasianet.org, în contextul reţinerii fostului premier moldovean Vlad Filat.

Două formaţiuni politice proruse, şi anume Partidul Nostru (PN), condus de controversatul om de afaceri Renato Usatîi (36 de ani) şi Partidul Socialiştilor (PSRM), condus de economistul Igor Dodon (40 de ani) – au intensificat manifestaţiile antiguvernamentale de la Chişinău, lansate de Platforma Civică „Dreptate şi Adevăr“ (DA), prin acţiuni care sfidează legea, precum descărcarea a trei tone de fecale umane în faţa sediului central al Partidului Liberal din Moldova (PLDM), aflat la putere, sau  blocarea unor străzi din capitala Republicii Moldova. În ciuda unor voci contestatare, aceste acţiuni extreme par să aibă priză la public. Potrivit unui sondaj de opinie efectuat recent de Centrul CBS-AXA pe un eşantion de 1.108 de persoane, PN şi PSRM ar câştiga eventualele alegeri anticipate cu 22,8%, respectiv 20,8%, urmate de PPEM (Partidul Popular European) 9,9%, PCRM (comunişti) 9,9%, PL (liberali) 9,3%, PLDM 7,3%, Platforma „DA“ 7% şi PDM (Partidul Democrat) 6,8%. Astfel, partidele proruse ar acumula 53,5% din voturi, iar partidele proeuropene 46,5%.

Dezvăluiri despre mită la nivel înalt

„Vreau să nu-i mai văd pe oligarhi în Parlament“, spune Vadim Ciutac (34 de ani), un protestatar prorus. „Nu ne dorim legături mai strânse cu Uniunea Europeană. Vrem să fim cu Rusia“, continuă el, citat de eurasianet.org.

Republica Moldova, unul dintre cele mai sărace state din Europa, încă nu reuşeşte să beneficieze de avantajele Acordului de asociere cu UE, semnat în 2014. În schimb, micuţul stat a fost zguduit de scandaluri uriaşe de corupţie, între care dispariţia a peste un miliard de euro din visteriile a trei instituţii financiare: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

Procurorii sunt criticaţi pentru lentoarea anchetelor de corupţie, o percepţie care a jucat un rol cheie în declanşarea protestelor, pe 6 septembrie. Pe 15 octombrie, Vlad Filat, liderul PLDM şi fost premier al Republicii Moldova, a fost scos cu mascaţii din sediul Legislativului de la Chişinău şi apoi reţinut pentru 72 de ore, acuzat de principala instituţie anticorupţie de peste Prut că a primit 260 de milioane de dolari mită de la Ilan Shor, un controversat om de afaceri devenit între timp primarulul oraşului Orhei. Căderea lui Filat s-a produs în baza unui autodenunţ făcut de Shor acum o săptămână.  Omul de afaceri a relatat procurorilor cum, de-a lungul timpului, i-a dat mită peste 260 de milioane de dolari lui Filat. Banii erau parte mită, parte taxă de protecţie. Mai exact, Shor plătea, iar Filat se asigura că omul de afaceri capătă prin privatizări sau alte mijloace activele de stat pe care le dorea (precum Banca de Economii sau Aeroportul din Chişinău). Totodată, Filat avea grijă ca poliţia şi procurorii să nu verifice afacerile lui Shor. Prin urmare, Filat este acuzat de „corupere pasivă şi trafic de influenţă“, pentru care riscă până la 15 ani de închisoare.

Reţinerea lui Filat, un eşec pentru coaliţia proeuropeană aflată la putere

Ridicarea imunităţii şi reţinerea lui Filat constituie un eşec pentru Alianţa pentru Integrare Europeană III (PLDM, PDM şi PL), coaliţia proocidentală aflată la guvernare. În timp ce unii protestatari proruşi au cântat şi au dansat de bucurie în faţa Parlamentului la auzul acestei veşti, alţii au încercat să blocheze uşile instituţiei pentru a se „asigura că Vlad Filat nu va fugi“. Fostul premier al Republicii Moldova neagă acuzaţiile care i se aduc.

Rusia, vizată de sancţiuni occidentale pentru implicarea sa în conflictul din estul Ucrainei, nu şi-a ascuns dorinţa de a stăvili aspiraţiile proeuropene ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova. Cei doi lideri proruşi din Republica Moldova - Igor Dodon şi Renato Usatîi - se bucură de sprijinul Kremlinului. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a făcut timp pentru a-l primi pe Dodon, în timp ce Usatîi a fugit în Rusia în noiembrie anul trecut de teama de a nu fi arestat. Între timp, el s-a întors în ţară şi a reuşit să obţină fotoliul de primar al oraşului Bălţi, la aproximativ 130 de kilometri nord de Chişinău.

Renato Usatîi se implică activ în mişcarea de protest din centrul Chişinăului, inclusiv cu bani. Oamenii săi aduc cu autobuzele protestatari din ţară şi le distribuie hrană, apă şi pături, în timp ce el se oferă să plătească camere la hotel pentru femei venite la manifestaţiile antiguvernamentale de la Chişinău.

Discreditarea ideii de integrare europeană

În opinia consultantului american Molly McFee, care a lucrat atât pentru Vlad Filat, cât şi pentru fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, „scopul acestei campanii şi acţiuni de defăimare este discreditarea ideii de integrare europeană“.

McFee consideră că Usatîi nu acţionează de unul singur. Potrivit ei, „Rusia lucrează pentru a se asigura că Republica Moldova rămâne fără opţiuni“.

Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău nu a oferit reacţii pe marginea subiectului, în timp ce Usatîi nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Platforma „DA“ vrea intensificarea protestelor

Nu se ştie în ce măsură manifestanţii proruşi ar putea beneficia de pe urma arestării lui Filat, dar aceştia sunt depăşiţi numeric deocamdată de cei ai platformei „DA“, care denunţă corupţia şi ameninţă cu intensificarea protestelor.

Potrivit lui Andrei Năstase, un lider al Platformei „DA“, protestele vor fi intensificate şi diversificate. În paralel, Platforma „DA“ va colecta semnături pentru iniţierea unui referendumum privind alegerea preşedintelui direct de către cetăţeni, a subliniat el pentru Europa Liberă.

Reglare de conturi?

Referindu-se la ridicarea imunităţii parlamentare lui Vlad Filat şi anchetarea acestuia pentru corupţie, el apreciază că este vorba de o reglare de conturi între doi oligarhi.

„A fost o reglare de conturi între doi oligarhi, în încercarea reuşită, cred că, de a consolida regimul criminal în jurul unei persoane, pe nume (Vlad) Plahotniuc, prin excluderea concurenţială a altui oligarh, complice la fărădelegile lui Plahotniuc, Filat“, explică Andrei Năstase pentru Europa Liberă.

Protestatarii Platformei „DA“ cer arestarea lui Vlad Plhatoniuc şi Ilan Shor, pe lângă alegerea unui alt Parlament, unul „curat“.

În acelaşi timp, experţii comentează cu prudenţă ridicarea imunităţii şi reţinerea lui Filat şi avertizează în privinţa unei tactici a oligarhului şi finanţatorului PDM, Vlad Plahotniuc, de a se război cu oponenţii politici prin intermediul instituţiilor de stat pe care, potrivit presei, şi le-a subordonat, relatează Deutsche Welle.

„Scenariul aplicat în raport cu Vlad Filat la prima sedinţă din sesiunea toamnă - iarnă a Parlamentului nu poate fi numit act de justiţie. Este o improvizaţie făcută peste noapte cu intenţia de a-l salva de demisie pe procurorul general, Corneliu Gurin“, afirmă pentru Deutsche Welle analistul politic Victor Ciobanu.

Senzaţia generală este că liderul PLDM a fost tras pe sfoară, că Vlad Plahotniuc a preluat controlul total asupra instituţiilor statului şi că în lunile următoare va întoarce ţara spre Rusia, cu ajutorul socialiştilor şi comuniştilor din Parlament, continuă sursa citată.

Viitorul coaliţiei proeuropene

De altfel, după reţinerea lui Vlad Filat, AIE III mai există doar formal. Potrivit unor analişti, după ce AIE III a rămas fără majoritate, votul lui Filat fiind al 51-lea din totalul de 101, jocul politic va fi făcut de PDM, sprijinit tacit (temporar, până la alegeri) de socialişti şi comunişti. „Da, am rămas acum 50 de deputaţi în AIE III. Dar mai sunt deputaţii independenţi (trei deputaţi din grupul condus de fostul premier Iurie Leancă), care au spus că vor vota legile necesare pentru prosperarea ţării şi pentru integrarea europeană“, a menţionat liderul PL, Mihai Ghimpu, citat de Deutsche Welle.

Şi liderul PDM, Marian Lupu, a sugerat ca deputaţii neafiliaţi să fie cooptaţi la guvernare. PDM susţine că nu-şi doreşte alegeri anticipate, dar precizează că este pregătit pentru un astfel de exerciţiu electoral şi că rămâne fidel cursului de integrare europeană.

„Alianţa nu e beton, dar nu a murit“, susţin atât PDM, cât şi PL.

 La rândul său, Oazu Nantoi, vicepreşedinte al Partidului Popular European, condus de Iurie Leancă, a declarat că deocamdată nu se poate pronunţa asupra posibilităţii de cooptare la guvernare a celor trei deputaţi neafiliaţi.

„Din ceea ce se întâmplă în interiorul clasei politice, eu sunt dispus să cred că ar putea să existe un scenariu de creare a unei coaliţii de centru-stânga, deoarece din comportamentul Partidului Comuniştilor, mai bine zis din ceea ce a rămas din Partidul Comuniştilor, reiese că acest partid este subordonat lui Plahotniuc. Şi dacă mai adăugăm la aceasta şi voturile socialiştilor, atunci ar putea fi creată o coaliţie moldovenească de centru-stânga, ghidată de Rusia, şi care, în plus, ar fi capabilă să aleagă (în Parlament - n.n.) şi un nou şef de stat“, apreciază Nantoi, potrivit Deutsche Welle.

Alegeri parlamentare anticipate?

În opinia sa, alegerile parlamentare anticipate sunt puţin probabile în Republica Moldova. „Cel mai probabil va fi un proces de cronică instabilitate ce ar putea dura până la următoarele alegeri parlamentare ordinare. Aş prefera ca societatea să folosească acest interval de timp pentru ca în interiorul ei să apară o alternativă cu adevărat democratică şi cu adevărat europeană“, subliniază el.

Între timp, premierul Valeriu Streleţ i-a luat apărarea colegului său de partid, Vlad Filat, şi a iniţiat vineri procedura de demitere a şefului Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Viorel Chetraru, despre care presa a scris că ar fi aservit lui Vlad Plahotniuc.

„Forţele de stânga anunţaseră de ceva timp că urma să se întâmple ceva... A apărut procurorul general. Acest spectacol este prea cusut cu aţă albă. Am convingerea că Vlad Filat este o personalitate puternică şi se va apăra. Cred ca va reuşi să-şi demonstreze nevinovăţia. Sunt sigur că beneficiarul principal va merge liniştit acasă. Aici este marea mea nedumerire. Ştiu despre dosare care au fost deschise urgent şi despre unele care stau şi se prăfuiesc. Sunt sigur că în viitorul apropiat aceste subiecte vor fi scoase la vedere“, a declarat Streleţ, potrivit Mediafax.

„Aşa cum am anunţat anterior, vor mai continua o serie de acţiuni în contextul unei guvernări eficiente în R.Moldova. Azi am trimis un astfel de demers preşedintelui (Nicolae Timofti). Acest demers este formulat în temeiul Articolul 8 al Legii cu privire la CNA şi constă în iniţierea procedurii de demisie a directorului CNA. Este prerogativa premierului şi rămâne la discreţia preşedintelui“, a anunţat el.

Potrivit lui, „ indiferent de statistica triumfalistă prezentată de domnul Chetraru (…), indicele de percepţie a corupţiei este în creştere” în Republica Moldova, fapt ce o menţine într-o zonă gri.