Angela Merkel şi-a pus Europa în cap

Popularitatea Germaniei şi a Angelei Merkel scad, iar europenii, sătui de austeritate, preferă să se adăpostească sub aripa populiştilor.

Nici măcar când încearcă să se relaxeze în apele termale de pe insula italiană Ischia, cancelarul german Angela Merkel nu scapă de criticile ţărilor profund afectate de criza din zona euro. „Bine aţi venit în ţara noastră veşnic ospitalieră, doamnă Merkel, însă acum priviţi în jurul dvs.“, a îndemnat-o Stefano Caldoro, preşedintele regiunii Campania, a doua ca mărime din Italia. „Aici, pentru fiecare tânăr fără loc de muncă din Germania, există alţi zece tineri şomeri”, a continuat Caldoro, făcând referire la efectele măsurilor de austeritate identificate de analişti economici. Aceştia sunt de părere că reţeta de austeritate a lui „Mutti“ (echivalentul german pentru „mami“), aşa cum este numită Merkel de apropiaţii ei de la Berlin, va adânci criza, va creşte rata şomajului şi, cel mai probabil, va transforma criza datoriilor suverane într-un tsunami politic şi social.

„Părinţii“ germani şi „copiii“ răi din Sud

Însă de la Berlin lucrurile se văd altfel. „Tot mai des, Germania se consideră singurul adult al Europei responsabil cu disciplinarea copiilor neastâmpăraţi ca să ţină familia unită“, comentează Reuters. Politicienii şi oficialii germani se simt datori, asemeni unor părinţi, să conducă cu mână de fier zona euro, chiar dacă asta îi face nepopulari în Europa. „În mod frecvent, spun altor ţări din zona euro cum să-şi conducă economiile, dând drept exemplu Germania pentru uniunea monetară“, spune Simon Tilford, de la Centrul pentru Reforma Europeană. De altfel, liderii germani reamintesc adesea cum, în urmă cu zece ani, erau numiţi „bolnavii Europei“ şi cum măsurile dure impuse de fostul cancelar, Gerhard Schroeder, au transformat ţara în prima economie a zonei euro.

„Copiii“, mai ales ţările din sudul Europei, unde orele de siestă sunt sfinte, iar rata şomajului atinge cote alarmante, se opun în mod făţiş ideilor „Doamnei de Fier“ a Germaniei. Nu mai departe de toamna trecută, Merkel a fost primită la Atena cu huiduieli şi pancarte care o asemănau cu teribilul lider german Adolf Hitler. De altfel, nivelul de ură faţă de Germania a atins cote nemaivăzute în ultima perioadă, consideră Mats Persson, directorul think-tankului Open Europe.

Germania are nevoie de pieţe

Însă de ce vrea „Mutti“ să menţină zona euro unită? Motivul e unul cât se poate de simplu: Germania este dependentă de exporturi, iar o eventuală destrămare a zonei de liber schimb s-ar dovedi catastrofală pentru economia ţării. Germania nu ar putea să absoarbă tot ceea ce produce şi ar înregistra rate de şomaj alarmante, arată un studiu Stratfor.

Totuşi, măsurile de austeritate ale lui Merkel prezintă câteva riscuri. În primul rând, modelul frugal al Germaniei s-ar putea să nu funcţioneze pentru Europa, iar apoi ţările cărora li se oferă un plan de salvare în schimbul unor măsuri dure ar putea să intre în faliment.

Un prim risc al strategiei germane se poate observa în valul populist care traversează Europa. Populiştii greci au fost cât pe ce să câştige două alegeri parlamentare anul trecut, iar succesul fulminant de la scrutinul din februarie al partidului lui Beppe Grillo, care se opune totalmente clasei politice actuale şi măsurilor de austeritate, face imposibilă formarea unui guvern în Italia. De asemenea, electoratul Uniunii s-ar putea revolta împotriva măsurilor nemţeşti şi la alegerile pentru Parlamentul European, în urma cărora mai mulţi eurosceptici şi politicieni radicali s-ar putea să ocupe legislativul.

În ajunul unor alegeri importante şi cu un electorat destul de reticent la planuri de salvare pentru alte ţări, poziţia Germaniei va rămâne, cel mai probabil, aceeaşi şi după scrutinul din septembrie. Asta, pentru că social-democraţii nemţi şi conservatorii lui Merkel au căzut de acord asupra multor politici.