Analiză. Franţa, ruptă în două: „Fularele roşii“ contra „vestelor galbene“ VIDEO

Manifestaţie a „fularelor roşii“

Piaţa Bastiliei a fost, duminică, locul simbol al unei Franţe rupte în două. Participanţii la manifestaţia sub sloganul „Stop violenţelor, Da democraţiei, nu revoluţiei“ a „fularelor roşii“ au fost huiduiţi de „vestele galbene“.

După actul XI de sâmbătă al "vestelor galbene", duminică a venit rândul "fularelor roşii" să iasă pe străzile Parisului. Pentru această primă ieşire a lor la manifestaţie, organizatorii au reuşit să mobilizeze circa 10.000 de oameni, precizează prefectura Parisului.

Organizatorii au chemat oamenii să iasă la acest "Marş republican al libertăţilor" cu două sloganuri: "Stop violenţelor" şi "Da democraţiei, nu revoluţiei". În frig şi sub o ploaie măruntă, participanţii arborau în majoritatea lor fulare roşii şi tricouri pe care şi--au  înscris ataşamentul pentru Republică şi repulsia faţă de violenţe. Violenţe care au loc de 9 săptămâni, sâmbătă de sâmbătă, cu ocazia manifestaţiilor aşa-ziselor veste galbene.

Printre cele mai auzite lozinci a fost "Fascismul nu va trece". Chiar dacă o parte dintre participanţii de duminică spuneau că susţin unele revendicări ale vestelor galbene, toţi resping violenţa contra instituţiilor statale.

Mişcarea "fularelor roşii" se vrea una apolitică, nici pro-Macron, nici anti-veste galbene. Cu toate acestea, mulţi dintre participanţii la marş, începând cu iniţiatorul acestui, un inginer din Toulouse, se declarau simpatizanţi ai preşedintelui. Nicio banderolă politică nu a fost însă văzută iar responsabilii partidului prezidenţial s-au ţinut departe de cortegiu. Doar între 15-20 de aleşi ai LREM au fost văzuţi mărşăluind prin Paris sub ploaie.

Manifestaţia s-a terminat în piaţa Bastiliei unde fularele roşii au fost huiduite de câteva zeci de veste galbene venite special acolo.

Macron, acuzat că divizează ţara

Preşedintele Emmanuel Macron „este pe cale să divizeze Franţa şi să-i arunce pe francezi unul împotriva altuia“, a declarat luni Jordan Bardella, cap de listă al Adunării Naţionale (ex-Frontul Popular, de extrema dreaptă, Rassemblement national - RN) la alegerile pentru Parlamentul European.

„Nu mai este posibil să manifestezi în ţara noastră fără să existe frica de o represiune din ce în ce mai importantă din partea guvernului“, a afirmat la postul de radio RTL acest responsabil al RN, care susţine mişcarea „vestelor galbene“ împotriva politicii sociale şi fiscale a guvernului.

Potrivit candidatului RN, ministrul de interne Christophe Castaner „a făcut o alegere strategică, politică şi anume să înăbuşe această mişcare de revoltă, obosind-o prin represiune“.

„Forţele de ordine sunt complet epuizate. De mai multe săptămâni ni se livrează, într-un climat de tensiune pe străzile noastre, "veste galbene" împotriva forţelor de ordine, forţe de ordine împotriva "vestelor galbene". Şi toată lumea e în pierdere“, a afirmat deputatul din partea Adunării Naţionale.

Cu toate acestea, reprezentantul RN, care conduce lista formaţiunii Marinei Le Pen la europarlamentare susţine că „nu cheamă la o revoltă împotriva guvernului“. „Eric Drouet (figură marcantă a mişcării "vestelor galbene") face ceea ce doreşte. Nu cer o revoltă. Avem nevoie astăzi de o ieşire din criza politică care să treacă prin a ne asculta unii pe alţii, prin dialog“, a explicat el, reiterând îndemnurile RN la un scrutin legislativ pe baza reprezentării proporţionale şi dizolvarea Adunării Naţionale (camera legislativă inferioară).

„Vestele galbene“ vizează alegerile europarlamentare

„Vestele galbene“ au manifestat sâmbătă cu miile în numeroase oraşe din Franţa în a 11-a lor acţiune, marcată de o mobilizare în uşoară scădere şi de noi incidente. Dar mişcarea a început să se coaguleze în jurul unor figuri care care s-au făcut remarcate în media.

Jacline Mouraud a anunţat duminică, la Orléans, înfiinţarea Partidului „Les Emergents” (Emergenţii), cu dorinţa afişată de a face altfel de politică, relatează AFP.

”Dorim să refacem politica cu inimă şi empatie, astăzi, când domneşte banul. Vrem să ţinem cont de toată lumea, acţionând pentru o mai bună repartizare a bogăţiei”, a declarat Jacline Mouraud, care nu se vrea ”nici de drepta, nici de stânga”.

Această bretonă, în vârstă de 51 de ani, s-a aflat la originea unei înregistrări video devenite virale pe Facebook, prin care a denunţat ”urmărirea automobilistelor” şi care a iniţiat astfel mişcarea ”vestelor galbene”.

Din cauza unor ameninţări a căror ţintă se consideră, Jacline Mouraud a anunţat locul conferinţei de presă cu doar câteva minute înainte de începutul acesteia şi care s-a desfăşurat, până la urmă, într-un hotel, la Orléans, un oraş ales din cauza poziţiei sale, în centrul Franţei.

Împreună cu un trezorier, o secretară şi alţi doi membri, Mouraud a declarat că ”enorm de multe persoane vor să se înscrie” în noul partid.

”Emergenţii” nu vor propune vreo listă electorală în alegerile europene din mai, însă intenţionează să participe la alegerile municipale, în 2020.

”Eu ştiu ce înseamnă să nu ai bani să cumperi mâncare copiilor”, a declarat Mouraud, care se prezintă drept hipnoterapeută şi artistă.

Alte „vestele galbene” şi-au anunţat intenţia de a prezenta o listă proprie de candidaturi la alegerile pentru Parlamentul European, având-o în frunte pe Ingrid Levavasseur, una dintre personalităţile proeminente ale acestei mişcări sociale, potrivit AFP.

Mişcarea Vestelor Galbene din Franţa a numit 10 candidaţi pentru alegerile europarlamentare din mai, însă susţine că doreşte să extindă lista la 79, scrie BBC.

Candidaţii au vârste între 29 şi 53 de ani şi provin din medii diverse. Printre ei se află un manager la o companie privată, un avocat, un asistent social şi o femeie casnică. Şase dintre candidaţi sunt femei şi restul bărbaţi.

Ei şi-au luat denumirea de „Ralierea Iniţiativei Cetăţeneşti” sau RiC iar campania va fi condusă de activistul Hayc Shahinyan. Însă deocamdată nu a fost ales un lider oficial.

RIC doreşte să mărească lista de candidaţi până la 79 până pe 10 februarie. Acei candidaţi vor fi aleşi printr-un vot al activiştilor din Vestele Galbene.

Ei vor candida la cele 79 de locuri pe care le are Franţa în Parlamentul European.

RIC trebuie să strângă cel puţin 700.000 de euro pentru a participa la alegeri, conform Le Figaro. Shahinyan a declarat că RIC a strâns până acum 10% din acea sumă, aşa că va cere donaţii sau va încerca alte metode de a strânge fonduri.

RIC a comunicat că „respinge deciziile instituţiilor europene şi dictatele claselor financiare şi tehnocrate, care au uitat ce înseamnă umanitatea, solidaritatea şi planeta”. Gruparea promite să fie „un purtător de cuvânt al cetăţenilor, care vor fi consultaţi pe toată durata mandatului”.

„S-ar putea foarte bine să avem 79 de candidaţi încă de acum, dar am ales să lăsăm lista deschisă participanţilor. Va exista o votare internă între candidaţii actuali pentru a-i desemna pe ceilalţi candidaţi”, a asigurat Hayk Shaninyan, un alt lider al „vestelor galbene”, care susţine această listă, dar care nu figurează pe ea pentru moment.

„Vizăm o depunere oficială a listei la jumătatea lunii februarie”, a afirmat el, asigurând că apelul la candidatura pe listă este adresat „tuturor cetăţenilor”.

Ingrid Levavasseur, o asistentă medicală de 31 de ani, care locuieşte în Eure, în Normandia (vestul ţării), renunţase recent să devină cronicara „vestelor galbene” la canalul BFM TV, după ce primise ameninţări.

Această iniţiativă se adaugă unui proiect de listă anunţat în decembrie de cântăreţul Francis Lalanne sub numele de „adunarea cetăţenească a vestelor galbene”, care însă nu a mai comunicat nimic în ultimele săptămâni.

Potrivit unui sondaj Elabe publicat miercuri, o listă a „vestelor galbene” este creditată pe locul al treilea, cu 13% din voturi, după Republica în Marş (LREM) , partidul preşedintelui Emmanuel Macron, şi Adunarea Naţională (extrema dreaptă). Aceste sondaje nu se referă totuşi precis la lista „vestelor galbene” anunţată miercuri.