Alegeri în Spania: partidele Indignaţilor se pregătesc să vină la putere
0Peste 35 de milioane de cetăţeni spanioli sunt aşteptaţi duminică la alegerile locale şi regionale, într-un scrutin care va marca, cel mai probabil, sfârşitul sistemului bipartid care a dominat scena politică din Spania în ultimele patru decenii. Partidele nou-înfiinţate, anti-sistem, vor bifa reuşite semnificative, arată ultimele sondaje.
Partidul Popular (conservator) şi Partidul Socialist (centru-stânga) vor încasa lovituri majore la alegerile de azi, dacă rezultatele sondajelor de opinie realizate înainte de deschiderea urnelor se adeveresc.
Miza alegerilor de duminică sunt peste 8.100 de funcţii de primar, precum şi mandatele parlamentare în 13 dintre cele 17 regiuni spaniole. Pe lângă criza economică, spaniolii sunt nemulţumiţi şi de scandalurile majore de corupţie în care au fost implicaţi în ultimii ani liderii celor două partide tradiţionale. Astfel, grupările mici, apărute după intrarea în recesiune, sunt cotate cu prima şansă.
Partidul Podemos, de extrema stângă, are deja 15 mandate parlamentare în legislativul regional din Andaluzia, însă vizează acum să se impună şi în Madrid şi Barcelona.
O altă grupare apărută sub umbrela Indignaţilor, Ciudadanos („Cetăţenii”), speră ca, în urma voturilor obţinute astăzi, să-şi extinde bazinul de putere dinspre Catalonia spre capitala spaniolă.
Pentru a evita colapsul naţional, Guvernul de la Madrid a aplicat începând din 2011 unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Uniunea Europeană. Astfel, salariile din sectorul public şi cel minim pe economie au fost îngheţate încă din 2011, precum şi angajările. Cheltuielile bugetare au fost reduse cu 8,9 miliarde de euro şi s-a dispus o majorare temporară a impozitului pe venit, precum şi creşteri pe perioadă determinată pentru proprietăţile imobiliare.
Măsurile de austeritate aplicate în Spania de la izbucnirea crizei:
- reducerea cu 20% a fondurilor alocate partidelor politice
- îngheţarea angajărilor din sectorul public în 2012
- îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim pe economie
- tăierea cu 8,9 miliarde de euro a cheltuielilor bugetare
- majorarea temporară a impozitul pe venit
- majorarea unei serii de impozite pe proprietăţile imobiliare
- eliminarea subvenţiilor pentru benzină
- majorarea cu 28% a accizei la tutun
- introducerea obligativităţii de a echilibra bugetul pentru administraţiile publice
- măsuri de combatere a evaziunii fiscale
- impunerea unui prag de 2.500 de euro pentru tranzacţiile cash
- introducerea obligativităţii pentru contribuabili de a declara activele deţinute în alte ţări
- tăierea cheltuielilor bugetare cu 10 miliarde de euro pe an, prin reducerea fondurilor destinate Educaţiei şi Sănătăţii
- gama serviciilor medicale asigurate se va restrânge, în special pentru pensionari şi pentru persoanele cu venituri ridicate
- majorarea taxelor de şcolarizare