Alegeri în Marea Britanie. Rezultatul alegerilor ar putea avea consecinţe serioase pentru Uniunea Europeană
0Alegerile generale din Marea Britanie de joi pot avea consecinţe serioase pentru Uniunea Europeană, scrie EUObserver. UE a devenit ţapul ispăşitor pentru toate dificultăţile şi toate relele din Marea Britanie pentru mulţi actori politici din Regatul Unit.
Principalii competitori, conservatorul David Cameron şi laburistul Ed Milliband se concentrează acum strict pe mobilizarea electoratului, după o campanie electorală foarte anostă.
Sondajele indică faptul că niciun partid nu ar obţine majoritatea absolută, dar Cameron a precizat că dacă va câştiga alegerile şi va rămâne la putere, nu va purta tratative cu niciun partener de coaliţie promisiunea sa de a renegocia cu Bruxelles-ul un acord mai bun pentru Regatul Unit şi de a organiza în 2017 un referendum cu privire la rămânerea sau ieşirea ţării din Uniune. În schimb, laburistul Miliband se declară un susţinător al Europei şi al egalităţii de şanse.
Totuşi, potrivit unui sondaj al Institutului YouGov comandat de ziarul The Times, dat publicitîţii luni, 34 la sută dintre britanici preferă menţinerea ţării în Uniunea Europeană, iar alţi 18 la sută sunt favorabili aceleiaşi decizii. În schimb, alţi 18 la sută dintre britanici se pronunţă clar în favoarea ieşirii ţării din UE, iar 16 la sută sunt nehotărâţi.
UE, ţapul ispăşitor petru toate relele din Regatul Unit
Premierul David Cameron ar putea încerca să formeze un guvern conservator minoritar, după alegeri, iar naţionaliştii promit să răstoarne bugetul de austeritate al laburiştilor.
UE a devenit ţapul ispăşitor pentru toate dificultăţile şi toate relele din Marea Britanie. Imigraţia netă de peste un milion de persoane din Europa Centrală şi de Est, începând din 2004, este privită de un segment al populaţiei ca un motiv major pentru declinul standardului de trai al britanicilor, pentru creşterea şomajului şi pretinsa pierdere a identităţii tradiţionale.
Promisiunea actualului premier conservator David Cameron de a organiza, dacă va fi reales, un referendum asupra rămânerii Marii Britanii în UE stârneşte nelinişti în statele blocului comunitar, a căror disponibilitate de a face Londrei concesii în ceea ce priveşte revizuirea tratatelor europene este foarte limitată, mai ales atunci când este vorba despre sacrosancta libertate de circulaţie.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat recent posibile modificări ale tratatelor europene, însă a exclus orice compromis faţă de libertatea de circulaţie.
Dorim să vă păstrăm în familia europeană, dar nu cu orice preţ - este mesajul transmis britanicilor de Uniunea Europeană înaintea alegerilor legislative de pe 7 mai, scrutin urmărit cu nervozitate în întreaga Europă, şi în special în statele est-europene de unde provin numeroşi imigranţi instalaţi în Marea Britanie, comentează duminică AFP.
Imigraţia este singurul subiect care a animat o campanie electorală altfel destul de anostă.
Dar procesul formării unui guvern după alegeri pare a fi unul încurcat şi îndelungat, iar viitorul premier, oricare va fi el, va întâmpina serioase constângeri în respectarea agendei promise alegătorilor, scrie The New York Times.
Sistem de vot uninominal majoritar
Marea Britanie este o monarhie constituţională, unde puterea legislativă revine Parlamentului bicameral: Camera Lorzilor şi Camera Comunelor. Camera Lorzilor are 760 de membri care nu sunt aleşi, cei mai mulţi fiind deţinătorii ereditare ai unor titluri nobiliare, înalţii prelaţi ai Bisericii Anglicane, lorzii numiţi pe viaţă de suveran, dar care nu îşi pot transmite titlurile urmaşilor lor.
Bătălia electorală se dă pentru cele 650 de locuri din Camera Comunelor. Dintre cele patru regiuni ale Regatului Unit, Anglia dă cei mai mulţi deputaţi - 533, urmată de Scoţia 59 de mandate, Ţara Galilor 40 şi Irlanda de Nord 18.
Potrivit legii electorale britanice, alegătorii pot vota , în ţară sau în străinătate, dar trebuie să se fi înregistrat înainte pe listele de vot. Mandatul unui deputat este pe 5 ani, iar votul e uninominal, majoritar, cu un singur tur. Astfel, candidatul care obţine cele mai multe voturi într-o circumscripţie, îi va reprezenta pe locuitorii acelei zone în Parlamentul de la Londra. De regulă, partidul care adună cei mai mulţi reprezentanţi în Camera Comunelor formează Guvernul, după ce regina îl desemnează din rândurile sale pe noul prim-ministru. Dacă pînă acum sistemul a avantajat marile partide, în ultimii ani acesta a dat şi surprize.
Nici conservatorii, nici laburiştii nu par să obţină majoritatea absolută
Potrivit sondajelor de opinie, nici conservatorii premierului David Cameron, nici laburiştii conduşi de Ed Miliband, nu vor obţine majoritatea absolută, în timp ce Partidul Naţional Scoţian, condus de Nicola Sturgeon are toate şansele să iasă pe locul trei după alegeri şi să devină un actor cheie în jocurile de putere de la Londra.
UKIP, fură din eletoratul lui Cameron
Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP), care promitea să fie revelaţia alegerilor parlamentare din Marea Britanie, va fi norocos dacă va câştiga mai multe de câteva mandate de deputat în Camera Comunelor în scrutinul din 7 mai 2015. Sondajele de opinie arată că partidul condus de Nigel Farage este cotat între 14 – 15% din intenţiile de vot, ceea ce, potrivit modului de scrutin majoritar uninominal, nu-i poate oferi mai mult de patru-cinci deputaţi.
Farage a acţionat în consecinţă şi a încercat să se adreseze exclusiv electoratului său ţintă, adică persoanele îngrijorate de imigraţie şi ostile apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, pentru a obţine măcar cele câteva mandate de deputat. Dar, UKIP poate priva Partidul Conservator, condus de premierul David Cameron, de o victorie în scrutinul din 7 mai.
În numeroase circumscripţii, mai ales din sud, UKIP poate atrage suficiente voturi din partea unor foşti alegători ai Partidului Conservator pentru a permite candidaţilor Partidului Laburist să se claseze pe primul loc în circumscripţiile câştigate în 2010 de partidul lui Cameron.
Potrivit sondajelor, UKIP este cel mai popular în rândul persoanelor cu venituri mici-medii, cu studii modeste şi mai ales în rândul vârstnicilor.
UKIP a atras şi foşti votanţi Laburişti, dar nu într-un număr suficient pentru a deveni un pericol pentru partidul condus de Ed Miliband în fiefurile sale din nordul Angliei.
Cameron a apelat de mai multe ori la toţi cei care sunt tentaţi să voteze UKIP, avertizându-i că în acest fel nu fac decât să deschidă uşa de la numărul 10, Downing Street (reşedinţa prim-ministrului) lui Ed Miliband, pierznd astfel şansa unui referendum privind apartenenţa la UE promis de de Conservatori pentru 2017, în cazul câştigării alegerilor din 7 mai.