Alegeri anticipate în Grecia: Noua Democraţie, cu o aripă de extrema dreaptă în ascensiune, se întoarce la putere. Cine va fi noul premier

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Partidul conservator Noua Democraţie revine la putere în Grecia, dar pe o poziţie mai de dreapta decât cea avută acum patru ani, când a fost zdrobit în alegeri de partidul de stânga Syriza

Două figuri politice s-au înfruntat în principal în alegerile anticipate din Grecia: premierul în exerciţiu Alexis Tsipras, un politician de stânga care a ajuns la putere în 2015 în baza promisiunilor că va opri măsurile de austeritate, şi Kyriakos Mitsotakis, liderul partidului conservator Noua Democraţie.

Potrivit exit-poll-urilor anunţate imediat după închiderea urnelor, partidul lui Mitsotakis a câştigat alegerile cu 38-42% din voturi, având asigurate astfel între 155 şi 167 de mandate dintre cele 300 ale Parlamentului. Astfel, Noua Democraţie va deţine majoritatea absolută în următorii patru ani în Legislativul elen, dacă nu se întâmplă o criză politică gravă. Syriza este creditată cu 26 - 31% din voturi. În aceste condiţii, Kyriakos Mitsotakis, în vârstă de 51 de ani, este aşteptat să calce pe urmele tatălui său, Konstantinos, şi să devină noul prim-ministru al Greciei.

Într-o ţară încă marcată de anii grei de austeritate, victoria Noii Democraţii în alegerile anticipate de duminică este privită de mulţi ca o întoarcere la normalitate pentru politica greacă.

Deşi liderul formaţiunii este un centrist moderat, restul partidului este orice altceva. De altfel, grecii nu fac decât să schimbe un grup populist cu altul, scrie Politico.

Dacă Alexis Tsipras şi-a îndreptat puţin câte puţin partidul spre centru, Noua Democraţie a virat între timp spre dreapta. Mitsotakis a devenit chipul acceptabil al unui partid care conţine acum elemente de extrema dreaptă, conduse de Adonis Georgiadis, un fost ministru al Sănătăţii. Georgiadis este o figură controversată, iar aripa sa este în plină ascensiune.

Schimbarea spre dreapta a orientării partidului îşi are originile în poziţia în care s-a regăsit, la câteva luni după ce Syriza a preluat puterea, în 2015. Tsipras a promis că va lupta împotriva Bruxellesului şi se va opune „memorandumului“ - înţelegerea dintre Atena şi creditorii săi care au schimbat reducerea datoriilor cu o serie de măsuri de austeritate. Până în vara acelui an, el a eşuat în ambele cazuri.

Iar victoria a obţinut-o în mare parte în urma opoziţiei sale faţă de acordul din 2018 dintre Grecia şi Macedonia de Nord, în care Syriza a acceptat să renunţe la boicotarea aderării statului vecin la NATO dacă acesta îşi schimbă denumirea. Acordul a fost susţinut de către toţi actorii importanţi, de la UE la NATO şi Statele Unite. În schimb, grecii sunt nemulţumiţi de noua denumire, deoarece susţin că numele de „Macedonia” aparţine doar lor.

În plus, Mitsotakis a ştiut să fie mai vizibil decât Tsipras în unele momente de criză. Circa 100 de persoane au murit într-un incendiu devastator produs acum un an lângă Atena. În timp ce Mitsotakis s-a deplasat rapid la faţa locului pentru a consola supravieţuitorii, Tsipras nu a fost văzut în public mai multe zile.

Chiar dacă Grecia îşi revine din punct de vedere economic, având parte de creştere economică, rata şomajului rămâne cea mai ridicată din zona euro - 18%.

Tsipras este criticat totodată pentru revenirea înceată a grecilor din criza datoriilor. Noua Democraţie a promis că va miza pe investiţii şi crearea de locuri de muncă bine plătite.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite