Legăturile economice şi politice tradiţionale cu Rusia nu au putut împiedica majoritatea statelor din estul Europei să expulzeze la rândul lor diplomaţi ruşi, după măsurile similare luate de ţările din vest în urma scandalului Skripal. Dacă în cazul ţărilor care sunt membre ale UE se poate vorbi de solidaritate cu Marea Britanie, pentru state ca Albania, Ucraina sau Republica Moldova este vorba mai degrabă de o dovadă de pragmatism politic. Dar măsura luată în comun a fost oricum dar nu surprinzătoare.

Albania este deja de aproape un deceniu membră NATO şi vrea să grăbească acum negocierile de aderare la UE. A fost deci pentru Tirana o oportunitate bună de a dovedi un comportament european. Mai ales că Albania - la fel ca Macedonia sau membra UE România, care au expulzat de asemenea diplomaţi ruşi - adoptă de multe ori, prin tradiţie, poziţii anti-ruse. Şi fostele republici sovietice Ucraina şi Moldova au un dinte împotriva Moscovei. Anexarea Crimeei, agresiunea rusă în estul Ucrainei şi prezenţa de durată a armatei ruse în regiunea moldoveană separatistă Transnistria joacă un rol important în decizia celor două ţări de a se alătura valului de expulzări.

UE nu are o poziţie unitară

Faptul că UE nu a putut acţiona unitar, după abţinerile Austriei, Bulgariei şi Greciei, aruncă mai degrabă o umbră asupra întregii acţiuni. Şi totuşi, reţinerea câtorva ţări nu poate şterge impresia că, după ani întregi de acţiuni agresive ale Rusiei, ţările democratice din estul şi din vestul continentului nostru au găsit în sfârşit un răspuns comun.


Robert Schwartz conduce redacţia română la DW

Nu trebuie să interpretăm excesiv numărul de expulzări operat de fiecare stat în parte: una sau 60, aceste cifre nu contează în sine în politica internaţională - mult mai importantă este valoarea simbolică a acestor măsuri. În valul de expulzări au fost cuprinse inclusiv state ca Ungaria sau Italia, ale căror guverne au avut tot mereu un comportament prietenos faţă de Rusia.

Cât despre Austria? Noul guvern s-a referit la neutralitatea tradiţională a republicii din Alpi. Şi la rolul său îndelungat de mediator între Est şi Vest. Prin urmare, Viena a refuzat să expulzeze diplomaţi ruşi, dar şi-a retras ambasadorul de la Moscova. În capitala austriacă se practică în mod tradiţional umorul subtil, adevăratul sarcasm vienez!

Bulgaria şi Grecia pe un alt drum

În fine, Bulgaria: ţara nu mai poate de mândrie pentru că are ocazia să se prezinte din perspectiva cea mai europeană posibil în 2018, deoarece deţine preşedinţia semestrială a UE. Dar cu poziţia sa în cazul expulzărilor, Sofia şi-a dat cu stângul în dreptul. Relaţiile sale tradiţionale cu Moscova par mai puternice decât solidaritatea europeană. Deloc cel mai bun semnal de la statul care deţine preşedinţia Consiliului European.

Din micul grup al celor care au spus NU face parte şi Grecia. Se pare că, la Atena, ajutoarele atât de generoase ale UE nu au putut slăbi strânsa legătură cu Rusia. Grecia a arătat din nou că îi place să jongleze cu alternativa la UE. Dar şi cei mai buni jongleri mai greşesc.

Reacţia Moscovei

Am văzut cum a reacţionat Rusia - cu măsuri în oglindă de expulzare a diplomaţilor occidentali. Deocamdată a fost luată în vizor doar misiunea diplomatică a SUA. Urmează şi măsurile pentru statele europene. Escaladarea tensiunilor poate fi ţinută însă sub control chiar de Rusia şi de al ei proaspăt reales preşedinte Putin. Rusia ar trebui să ajute cu adevărat la rezolvarea cazului Skripal decât să anunţe închiderea institutului cultural British Council de la Moscova.

Robert Schwartz - Deutsche Welle