Ţările Schengen vor „a doua linie de apărare“ în faţa valului de refugiaţi

Poliţia greacă nu mai face faţă afluxului de imigranţi

Miniştrii de Interne ai UE s-au întâlnit din nou, luni, la Amsterdam, în încercarea de a salva spaţiul Schengen de liberă circulaţie, tot mai ameninţat de afluxul de refugiaţi.

Ministrul olandez al Imigraţiei, Klaas Dijkhoff, a declarat că, în timpul reuniunii, mai multe state membre au cerut Comisiei Europene să pregătească extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spaţiului Schengen pentru un termen de până la doi ani. „În momentul de faţă, reinstaurarea controalelor temporare la frontiere poate fi pentru cel mult şase luni. 

Comisia Europeană (CE) s-a declarat, marţi, pregătită pentru „orice eventualitate“ după ce statele membre UE au solicitat să poată prelungi până la doi ani controalele la frontiere interne ale spaţiului Schengen, în încercarea de a gestiona fluxul de migranţi, informează AFP. 

„Ceea ce face Comisia şi s-a angajat să facă, este să fie gata pentru orice eventualitate“, a declarat marţi în cadrul unei conferinţe de presă un purtător de cuvânt al executivului european, subliniind că CE 'examinează toate opţiunile' disponibile în legislaţia privind frontierele. 

Dar, valul fără precedent de solicitanţi de azil, care a forţat state membre să ia măsuri la graniţele naţionale, nu dă semne de scădere“, a declarat Dijkhoff.  Mai mult,  Austria a propus suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei martitime cu Turcia. 

Ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a ajuns la vorba premierului maghiar Viktor Orban care cerea UE, la începutul lunii ianuarie, să construiască „o nouă linie de apărare“ de-a lungul frontierei  de nord a Greciei  pentru a opri fluxul de migranţi, întrucât acordul semnat cu Turcia nu va pune capăt acestui val. 

Potrivit şefului guvernului ungar, Bulgaria, unul din vecinii nordici ai Greciei, ar trebui admisă în Spaţiul Schengen, iar Macedonia, un alt vecin nordic al Greciei, ar trebui să primească sprijin financiar, poliţişti şi alte forme de asistenţă pentru a întări linia de protecţie în faţa migranţilor.

„Dacă nu putem proteja frontiera externă a UE, frontiera greco-turcă, atunci frontiera externă Schengen va fi deplasată către Europa Centrală", a avertizat, luni,  ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner la sosirea la Amsterdam.

 O variantă propusă de guvernul austriac ar fi ca Slovenia, a doua ţară Schengen după Grecia pe ruta balcanică, să respingă refugiaţii care vin din Pakistan, Afganistan sau din ţările din Africa de Nord şi care au puţine şanse de a primi azil.

Dezavantajul acestei variante este că mii de refugiaţi ar rămâne blocaţi în statele balcanice, fapt ce ar putea duce la o destabilizare a acestora. 

Ministrul german de Interne a cerut ca în săptămâniile următoare să se înregistreze o scădere a numărului de refugiaţi ce ajung în UE, dar  ministrul grec pentru migraţie, Ioannis Mouzalas, a respins însă toate acuzaţiile şi insinuările la adresa ţării sale, obosit să tot audă că grecii nu ar dori să-şi păzească graniţele.

„Ce aţi vrea să facem?“, i-a întrebat el pe miniştrii europeni, susţinând că paza de coastă trebuie să-i salveze pe refugiaţii ajunşi pe mare. „Potrivit dreptului internaţional, în conformitate cu dreptul mării, conform Convenţiei de la Geneva, în conformitate cu legislaţia europeană şi cu cea elenă, aceasta este singura opţiune”, a spus el. 

Belgia a cerut, la reuniunea de luni a miniştrilor de interne din statele Uniunii Europene, înfiinţarea unei tabere de refugiaţi de mari dimensiuni în capitala Greciei, Atena, unde să poată fi găzduite între 300.000 şi 400.000 de persoane, a indicat marţi ministrul elen al imigraţiei, Yannis Mouzalas, prezent la întâlnirea de la Amsterdam, transmite agenţia macedoneană MIA, preluând presa de la Atena. 

Ideea construirii unei astfel de tabere i-a aparţinut ministrului belgian de interne, Jean Jambon, a declarat Mouzalas, într-un interviu acordat postului de televiziune SKAI TV.

În acelaşi interviu, Yannis Mouzalas a comentat pe marginea unui articol apărut marţi în cotidianul Financial Times, în care se sugerează că UE ar trebui să ofere ştergerea datoriei Greciei în schimbul creării de tabere de refugiaţi pe teritoriul acestei ţări. Oficialul elen a respins ideea, afirmând că ar fi scandalos pentru Grecia să devină locul de detenţie şi de exil al Europei în schimbul banilor.

Cheia pentru reducerea migraţiei spre Europa stă în acordul convenit de Uniunea Europeană cu Turcia, a subliniat Yannis Mouzalas.

El a anunţat că hotspot-urile de pe insulele greceşti vor fi gata până la sfârşitul lunii februarie, urmând să devină operaţionale la începutul lui martie.

Uniunea Europeană trebuie să prezinte modalităţi alternative de reducere a numărului de imigranţi extracomunitari până când Turcia şi Grecia vor lua măsuri pentru protejarea frontierelor, solicită Cehia şi Slovacia.

"Grecia nu a fost în stare să îşi securizeze frontiera", a declarat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka, după o întrevedere cu omologul său slovac, Robert Fico.

"Trebuie să insistăm ca Grecia, atât timp cât este în Spaţiul Schengen, să îşi îndeplinească angajamentele. De asemenea, trebuie să exercităm presiuni asupra Turciei pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate prin acordurile cu Uniunea Europeană", a adăugat Sobotka, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Bohuslav Sobotka şi Robert Fico propun crearea unui sistem alternativ de protejare a frontierelor, până când Turcia şi Grecia vor reuşi să reducă afluxul de imigranţi.

"Trebuie să existe un plan de rezervă, indiferent dacă Grecia rămâne în Schengen. Trebuie să găsim o modalitate eficientă de protejare a frontierelor", a afirmat, la rândul său, Robert Fico.

Premierii din Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia se vor întâlni pe 15 februarie, în cadrul Grupului Vişegrad, pentru a discuta pe tema migraţiei.

Dar analiştii susţin că fără soluţionarea „la sursă“ - adică în Siria, Irak, Libia şi Afganistan - a situaţiei, şi această „a doua linie de apărare“ în faţa refugiaţilor se va dovedi un fel de „Linie Maginot“ care s-a dovedit, în anii 30, ineficientă pentru Franţa. Şi asta pentru că germanii au invadat Belgia şi au învins armata franceză, ocolind Linia Maginot prin pădurile din Ardeni. Nici un zid nu va rezista în faţa disperării oamenilor care fug din calea războiul şi a foametei, susţin experţii în securitate.