Împărăţia Vlazilor. Cine este Vlad Filat, cum a ajuns unul dintre cei mai puternici oameni din Moldova şi cine l-a sacrificat

Averea lui Vlad Filat era estimată la 1,2 miliarde de dolari în 2010

În doar câteva ore, fostul premier moldovean Vlad Filat şi-a pierdut imunitatea, a fost scos cu mascaţii din sediul Legislativului şi apoi reţinut pentru 72 de ore. Filat, liderul celui mai mare partid din Republica Moldova, este unul dintre cei mai puternici şi mai bogaţi moldoveni. Căderea lui este atribuită însă de unele voci unui alt Vlad - Plahotniuc - rival public al lui Filat, dar legat de el printr-o serie de tunuri şi scandaluri.

Fostul premier al Republicii Moldova a fost reţinut ieri pentru 72 de ore, acuzat de principala instituţie anticorupţie de peste Prut că a primit 260 de milioane de dolari mită de la Ilan Shor, un controversat om de afaceri devenit între timp primarulul oraşului Orhei, al doilea ca mărime din Republica Moldova. Căderea lui Filat s-a produs în doar câteva ore, iar la baza ei s-ar afla un autodenunţ făcut de Shor acum o săptămână. Omul de afaceri a povestit procurorilor cum, de-a lungul timpului, i-a dat mită peste 250 de milioane de dolari lui Filat. Mai mult, a mărturisit Shor, în urmă cu mai puţin de o săptămână, la 10 octombrie, a lăsat la sediul Partidului Liberal-Democrat din Republica Moldova (PLDM), condus de Filat, 20 de milioane de dolari. 

Banii erau parte mită, parte taxă de protecţie. Shor plătea, iar Filat se asigura - din nou, de-a lungul mai multor ani - că omul de afaceri capătă prin privatizări sau alte mijloace activele de stat pe care le dorea (precum Banca de Economii sau Aeroportul din Chişinău). Totodată, Filat avea grijă ca poliţia şi procurorii să nu verifice afacerile lui Shor. Transpuse în limbaj juridic, faptele de care Filat este acuzat sunt „corupere pasivă şi trafic de influenţă”, pentru care riscă până la 15 ani de închisoare.

Tunurile de care se leagă acum numele Vlad Filat nu sunt cele mai mari din Republica Moldova, dar sunt cu siguranţă cele mai notorii din ultimii ani. Cedarea Aeroportului din Chişinău este una dintre cele mai corupte afaceri, spun moldovenii, iar în jurul Băncii de Economii s-a iscat scandalul „jaful secolului” - devalizarea a aproape un miliard de dolari din conturile a trei bănci moldoveneşti.

Toate informaţiile, inclusiv un raport realizat de o firmă americană de audit, îl indică pe miliardarul Ilan Shor drept principalul arhitect al schemei prin care au fost golite vistieriile a trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. După ce companii controlate de Shor au cumpărat pachete majoritare de acţiuni în cadrul acestor trei bănci, instituţiile de creditare au acordat împrumuturi uriaşe unor companii dubioase, cu acţionariat din zona offshore. 

După ce banii au fost plimbaţi, prin conturi letone, către alte societăţi off-shore, înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong – societăţi înfiinţate de alte companii offshore cu doar câteva luni înainte, ei ar fi ajuns, până la urmă, în contul unor firme din Rusia, unde se bănuieşte că s-ar afla şi adevăraţii beneficiari ai tunului. Băncile letone folosite pentru această operaţiune sunt implicate şi într-o uriaşă schemă de spălare de bani, prin care oameni de afaceri din Rusia - printre care şi Igor Putin, vărul lui Vladimir Putin - ar fi trimis în Europa 20 de miliarde de dolari.

Toată populaţia Republicii Moldova a fost afectată de „jaful secolului”, în primul rând prin deprecierea abruptă a leului moldovenesc în raport cu toate valutele. Schema a ieşit la iveală cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare de peste Prut, din noiembrie 2014. 

Perioada era extrem de tulbure. Presa internaţională scria despre iminenţa izbucnirii unui Maidan la Chişinău. Autorităţile arestaseră recent patru tineri simpatizanţi ai unei organizaţii extremiste, asupra cărora au găsit arme, muniţii şi mulţi bani peşin - valută. Tot mai mulţi cetăţeni ruşi erau întorşi din aeroport de servicii, iar explicaţiile oficiale dădeau clar de înţeles că aceştia sunt bănuiţi de spionaj şi alte activităţi care ar pune în pericol suveranitatea sau integritatea teritorială a Republicii Moldova. 

Renato Usatâi, om de afaceri cu priză la public, pe modelul Gigi Becali, tocmai era exclus din cursa electorală, după ce s-a dovedit că partidul pe care-l înfiinţase în urmă cu câteva luni - şi care urcase pe primele poziţii în intenţia de vot - primise finanţare din Rusia (legislaţia moldovenească interzice partidelor politice să primească finanţare din străinătate). 

Partidele pro-europene (PLDM al lui Filat şi Partidul Democraţilor, condus de Marian Lupu, şeful Parlamentului, şi oligarhul Vladimir Plahotniuc) îşi făcuseră deja calculele şi anunţau, timid, că vor face alianţă cu comuniştii. 

Usatâi fugea din ţară ca-n filme, ascuns în maşini şi dus cu avioane private direct la Moscova. Susţinătorii săi, dar şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, organizat proteste faţă de excluderea lui Usatâi. De la Moscova, omul de afaceri înregistra mesaje video în care ameninţa că va face dreptate şi va dezvălui afaceri compromiţătoare pentru cei care s-ar fi aflat în spatele excluderii lui. 

Dincolo de circul de la televizor, unii moldoveni pierdeau mulţi bani din cauza deprecierii leului. Câteva zile s-a făcut speculă cu valută în cea mai pură formă a ei. Oamenii povestesc cum se anunţau între ei la telefoane că „are cineva euro de vânzare”, cum primeau telefoane de la oameni pe care nu-i cunoşteau care se ofereau să le vândă valută. Cursurile oferite la casele valutare erau haotice, unii agenţi economici - inclusiv bănci - refuzau chiar să mai primească lei moldoveneşti. 

N-a izbucnit niciun maidan, forţele de ordine au fost mobilizate în număr impresionant în Chişinău. Băncile au fost luate în administrare specială de Banca Naţională a Moldovei, care a fost nevoită să injecteze şi bani pentru a stabiliza cursul leului. Socialiştii au câştigat alegerile cu scor neaşteptat de mare, datorat în bună măsură excluderii lui Usatâi. Partidele pro-europene s-au aliat cu comuniştii câteva luni mai târziu. Miliardul era dispărut. 

Anchetele interne şi cele realizate de auditorii străini îl indicau pe Shor drept principalul suspect. Sondajele de opinie arătau că moldovenii credeau, în proporţie covârşitoare, că Shor nu a dat singur tunul, ci alături de Vilat şi principalul său rival politic, Vladimir Plahotniuc. 

Cum să furi un miliard

De fapt, relaţia de ură publică, dar dragoste ascunsă - financiară - dintre Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc s-ar afla şi la baza căderii fostului premier, spun unii analişti. Cu atât mai mult cu cât anchetele au scos la iveală o sumedenie de legături între Plahotniuc şi „jaful secolului”, iar faptul că între Shor şi Plahotniuc există legături de business a fost deja dezvăluit în mai multe anchete.

O investigaţie publicată în mai de Business New Europe, bazată pe raportul întocmit de compania de audit Kroll asupra devalizării celor trei bănci, dar şi pe documente furnizate de o instanţă londoneză, arată că mai multe firme-paravan înregistrate în Scoţia au fost implicate în devalizarea băncilor moldoveneşti, la sfârşitul anului trecut. Aceleaşi societăţi din Scoţia au fost folosite în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc în operaţiuni de tip „atacuri raider”.

Investigaţia arată că trei firme-paravan folosite pentru „sifonarea” cel mai probabil către Rusia a unui miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti, în noiembrie 2014, au fost folosite în trecut de Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat moldovean şi fost prim-vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău, în operaţiuni de preluare ilegală a unor active şi companii, cunoscute drept „atacuri raider”. 

Trei dintre cele opt firme scoţiene numite în raportul realizat de compania de audit Kroll privind devalizarea băncilor moldoveneşti au legături cu Plahotniuc.

Cazul a ajuns în faţa judecătorilor britanici după ce unii dintre păgubiţii lui Plahotniuc, care-l acuză că i-a deposedat prin atacuri raider, l-au acţionat în instanţă în Londra, având în vedere că mai multe societăţi implicate în aceste scheme sunt off-shore-uri înfiinţate în Marea Britanie. 

Adresele pe care sunt înregistrate aceste firme de care se leagă numele Vladimir Plahotniuc sunt implicate şi în uriaşa schemă de spălare de bani denumită „Laundromatul rusesc”. 

Pe lângă „jaful secolului”, Plahotniuc şi Shor mai sunt legaţi prin compania aeriană Nobil Air, înfiinţată încă în 2003 de Plahotniuc şi controlată acum de Shor. Nobil Air a primit, în perioada 2013-2014, mai multe credite de la Banca Socială din Republica Moldova, una dintre instituţiile din care „au dispărut” banii către Rusia. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a arătat că Nobil Air a fost controlată de Vladimir Plahotniuc prin sora sa, Vera Morozan. Luna trecută însă, înainte de a fugi în Turcia, Ilan Shor a confirmat faptul că el este proprietarul Nobil Air. 

Legăturile dintre Shor şi Plahotniuc îi fac acum pe mulţi să spună că, de fapt, Plahotniuc se află în spatele căderii lui Filat. 

Averea lui Filat

În 2010, ediţia din agenţia rusă de presă Rosbalt îi plasa pe Plahotniuc şi Filat pe locurile 2, respectiv 3 în topul celor mai bogaţi moldoveni (de fapt, doar cinci moldoveni ar fi fost, la acel moment, milionari în dolari). Averea lui Plahotniuc era estimată la două miliarde de dolari, provenită din „domeniile petrolier, financiar-bancar, hotelier şi mass-media”. Pe locul al treilea, Filat era cotat cu 1,2 miliarde de dolari.

Filat ar fi făcut primii bani, spun unii, din afacerile cu miliardarul Dinu Patriciu în România. Mai exact, Filat ar fi făcut contrabandă cu ţigări produse la Combinatul de tutun din Chişinău. Schema ar fi funcţionat cel puţin patru ani, între 1994 şi 1998. Acuzaţiile n-au fost niciodată dovedite. Filat le-a negat constant, Plahotniuc i le reaminteşte cu aceeaşi constanţă, numindu-l pe fostul premier „contrabandist” ori de câte ori are ocazia. 

În 1998, Filat a fost numit director general al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat, agenţie din subordinea Guvernului de la Chişinău. A fost promovat apoi ca ministru, câteva luni, în 1999. În 2000, a fost ales vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova, moment în care confirmă că ar fi revenit în afacerile pe care le-ar fi suspendat în perioada în care a activat în Guvern. 

A devenit parlamentar în 2005 şi a încercat să devină primar al Chişinăului în 2007, dar a pierdut în faţa liberalului Dorin Chirtoacă. Atunci a plecat din PD şi a înfiinţat PLDM. După căderea comuniştilor, în 2009, Filat a devenit premier, funcţie pe care a deţinut-o până în 2013. Ulterior, tot partidul său a avut funcţia, iar Filat era considerat, de fapt, un soi de premier „din umbră”. Şi actualul premier moldovean Valeriu Streleţ este tot din PLDM şi a condamnat în termeni duri reţinerea lui Filat, pe care o numeşte o lovitură de imagine. Mai mult, Streleţ a cerut astăzi demisia şeful instituţiei anticorupţie care l-a reţinut ieri pe Filat. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/jaful-secolului" target="_blank">View the story "Jaful secolului" on Storify</a>]