VIDEO FOTO Incredibila transformarea a Mongoliei. Urmaşii lui Ginghis Han au schimbat caii, pe Hummer

În ultimul deceniu, Mongolia, una dintre cele mi înapoiate ţări din lume, a trecut prin transformări radicale. Cauza-  descoperirea unor bogăţii minerale imense care au început să fie exploatate industrial.

Veniturile uriaşe obţinute au schimbat radical modul de viaţă al populaţiei. Păstorii îşi mână la păscut turmele cu motocicleta, folosesc telefoane inteligente, iurta este înzestrată cu antenă parabolică, iar colectoarele solare asigură alimentarea cu energie. Rezultatele globalizării şi marile resurse minerale au transformat  Mongolia.

Până de curând, Mongolia era inclusă pe lista celor mai înapoiate ţări din lume dar acum, cu o creştere anuală de 15 la sută, se află pe locul patru printre ţările cu cea mai rapidă dezvoltare, cu toate că PIB.pe locuitor este  doar de aproximativ  3000 de dolari.

Un fiu de păstor, părintele dezvoltării mongole

Rolul cel mai important în acest proces a fost jucat de Samand Sanjdorj, considerat de BBC, drept “cel mai mare mongol de după Ginghis  Han”. Se trage dintr-o familie săracă de crescători de animale, a trăit în copilărie într-o iurtă şi a studiat geofizica la o facultate din Rusia. După ce s-a întors în Mongolia, la sfârşitul anilor 90 a făcut parte din grupul cercetătorilor trimişi  de o societate internaţională de minerit  într-o zonă îndepărtată a deşertului Gobi să găsească resurse minerale.

Cu ani în urmă şi ruşii au trimis echipe de geologi în acea regiune, au găsit minerale, dar au considerat că zăcământul este prea mic şi  nu merită să fie exploatat.  La aceeaşi concluzie a ajuns şi societatea australo-britanică Rio Tinto şi a vrut să renunţe la explorări, dar Sanjdorj nu s-a dat bătut. La un moment dat, i-a atras atenţia o formaţiune geologică neobişnuită. “Instrumentele noastre indicau zilnic existenţa unor potenţiale resurse minerale din ce în ce mai mari. Abia aşteptam să mă scol dimineaţa şi să continuăm cercetările”, a povestit el postului BBC.

 Era convins că vor găsi ceva important, dar nu şi-a putut imagina că au dat de una dintre cele mai mari rezerve de aur şi cupru neexplatate din lume. Până acum, întreprinderea australo-britanică a investit 20 de milioane de dolari în exploatarea care a început în acest an la mina Oyu Tolgoi.-Dealul Turcoaz. Când va fi pe deplin operaţională, în 2020, va produce anual 450.000 de tone de cupru şi 330,000 de uncii de aur. Şi ea este doar una dintre cele mai importante din deşertul Gobi în care a început exploatarea.  Dar în zonă, în afară de aur şi cupru, se găsesc şi uriaşe rezerve de cărbune, molibden şi zinc. Prin deschidereea minei de la Oyu Tolgoi, creşterea anuală a Mongoliei ar putea atinge chiar 20 la sută.

Blocuri-turn, magazine şi automobile de lux, în capitala Ulan Bator

Prosperitatea este vizibilă mai ales în capitala Ulan Bator unde locuieşte aproape jumătate din populaţie. “Cu 20 de ani în urmă, Ulan Bator era doar un orăşel, acum există un boom al construcţiei de locuinţe, preţul imobilelor a crescut foarte mult. Fiecare al treilea locuitor are o maşină, s-a întâmplat că într-o săptămână să se vândă şi 14.000 de autoturisme”, povesteşte un locuitor al capitalei care a trăit 24 de ani în Occident şi a revenit în Mongolia când a început criza economică.

Ulan Bator este numit şi capitala Hummer-elor, pe străzi circulând câteva sute. Ritmul construcţiilor este incredibil iar tabăra de iurtă din periferie unde se adăposteau săracii se micşorează pe zi ce trece. Capitala s-a occidentalizat, se deschid numeroase restaurante, magazine de lux, supermarketuri, poţi cumpăra tot ceea ce se găseşte în Europa. Pe de-altă parte, încetul cu încetul, dispare specificul naţional, regulile sociale tradiţionale sunt eradicate, angajaţii de la multinaţionale trăiesc în stil occidental, mulţi tineri se duc să studieze în străinătate. Dar nu numai capitala se dezvoltă ci şi regiunile rurale.

Aproape fiecare familie de păstori are un camion mai mic şi o maşină de teren -o necessitate, deoarece majoritatea drumurilor sunt neasfaltate. Dar dezvoltarea rapidă a atras după sine şi numeroase probleme. Funcţionează mine de cărbuni neautorizate care nu ţin seama de cerinţele  de ecologie sau de securitate, din cauza industrializării dispar păşunile în condiţiile în care  la cei trei milioane de locuitori revin 40 de milioane de animale, consumate în ţară dar şi exportate, poluarea este în creştere, Ulan Bator fiind unul dintre cele mai poluate oraşe din lume.

Booom-ul economic este încă departe de a rezolva problema sărăciei. 29 la sută din populaţie trăiesc sub pragul sărăciei, şomajul este mare iar apa potabilă şi electricitatea lipsesc în cartierele sărace. Inflaţia este de 15 la sută iar sistemul social din ţară nu este de un real ajutor pentru săraci şi bătrâni.

Fişa de ţară

Stat continental din Asia de est, Mongolia, cu o suprafaţă de 1.564.115.75 km.pătraţi şi o populaţie de 3.179.997 persoane, conform recensământului din 2012, se mărgineşte cu Rusia la nord şi cu Regiunea Autonomă Mongolia Interioară şi China la sud, est şi vest În capitala Ulan Bator locuiesc aproximatv 45 la sută din populaţia ţării. Sistemul politic este republică parlamentară. Mongolia a aparţinut Chinei până după sfârşitul primului război mondial când, sub influenţa revoluţiei ruse şi a războiului civil şi-a declarat independenţa iar în 1924, a devenit republică socialistă.

Schimbările politice din Rusia şi cele din Europa centrală şi de est la sfârşitul anilor 80 au influenţat şi politica Mongoliei.. După o revoluţie paşnică a fost întrodus sistemul pluripartid şi economia de piaţă. În 1992 s-a votat o nouă Constituţie. Tranziţia la economia de piaţă nu a fost uşoară dar descoperirea uriaşelor zăcăminte de metale şi semnarea contractului de deschidere a minei Oyu Tolgoi au dat un impuls major dezvoltării economice a ţării.
 ;