Fukushima, 10 ani de la tripla catastrofă. Decontaminarea zonei continuă, dar locuitorii nu se înghesuie să se întoarcă FOTO VIDEO
0Japonia a comemorat joi 10 ani de la tripla catastrofă de la 11 martie 2011, când un seism de magnitudine 9 pe scara Richter, urmat de un tsunami, a declanşat o catastrofă nucleară la centrala Fukushima.
Joi, la 14:46 (05:46 GMT), ora la care seismul a lovit în urmă cu 10 ani, în toată Japonia a fost păstrat un minut de reculegere pentru victime, urmat la Tokyo de o ceremonie la care s-au adresat naţiunii împăratul Naruhito şi prim-ministrul Yoshihide Suga. Împăratul Naruhito a transmis profunde condoleanţe pentru victimele tragediei de acum un deceniu, afirmând că rămân probleme cu reconstrucţia.
Tripla catastrofă - seism, tsunami şi accident nuclear -, care a traumatizat întreaga naţiune, a provocat moartea a aproximativ 18.500 de persoane, majoritatea victime ale tsunamiului. Accidentul nuclear care a urmat la centrala Fukushima Daiichi a lăsat oraşe întregi nelocuibile timp de decenii şi a dus la evacuarea a zeci de mii de locuitori. Accidentul din Japonia avea să fie unul dintre cele mai mari dezastre industriale ale erei moderne şi al doilea cel mai grav accident nuclear după cel de la Cernobâl. Bilanţul uman a fost extrem de greu: peste 22.000 de morţi şi dispăruţi. Zece ani mai târziu, situaţia este departe de a fi intrat în normalitate.
Cele trei reactoare ale centralei de la Fukushima – una dintre cele mai mari din lume - intrate în fuziune în urma seismului şi a tsunamiului din 11 martie 2011, sunt în continuare oprite şi nici nu vor mai redemara vreodată.
Intr-un interviu acordat publicaţiei online 20 Minutes, cercetătoarea franceză Cécile Asanuma-Brice, rezidentă în Japonia de două decenii, descrie consecinţele sociale ale accidentului nuclear. Aflăm astfel că o parte din cei 160.000 de refugiaţi oficiali continuă să aibă dificultăţi în a regăsi o viaţă normală. Mulţi dintre refugiaţii iniţiali au fost cazaţi în locuinţe vacante sau în construcţii de urgenţă ridicate imediat după catastrofă. Situaţia a durat nişte ani şi de abia din 2017 a început distrugerea caselor provizorii. Ori, doar o treime din populaţia evacuată din zonele contaminate în 2011 a revenit acasă. E vorba de cele mai multe ori de persoanele în vârstă. Restul, fie au decis să se instaleze în alte zone – e vorba aici de cuplurile tinere - fie continuă să beneficieze de asistenţă socială de la stat. In acest din urmă caz ar mai fi circa 36.000 de persoane.
Asta cu toate că guvernul nipon a lansat încă din 2014 o politică intitulată «Comunicarea riscului pentru revenire». Astfel, dacă în 2011, 11 comune întinse pe mai bine de o mie de km2 fuseseră evacuate, azi această suprafaţă s-a redus la doar 350 km2. Problema este că majoritatea teritoriul evacuat acum un deceniu era format din păduri, zone care nici azi nu se pot decontamina cum trebuie. Lucru care face că anumite porţiuni sunt încă în faza de decontaminare. In schimb, în zonele urbane şi pe terenurile cultivate, decontaminarea a dat rezultate. Stratul superficial al pământului a fost scormonit pe o adâncime de 10 centimetri, lucru care a pemis înlăturarea unei bune părţi a radioactivităţii.
În zona snistrată, într-un deceniu s-au ridicat uriaşe diguri de beton. Un buget de peste 10 miliarde de euro a fost alocat la trei întreprinderi pentru a construi diguri mai late, mai lungi şi mai înalte. Problema este că aceste ziduri înşiruite pe 400 de kilometri dau un fals sentiment de securitate. Intr-adevăr, locuitorii s-ar putea simţi în siguranţă şi nu s-ar mai refugia imediat pe înălţimile dimprejur. Apoi, locuitorii – de cele mai multe ori pescari – nu mai pot vedea marea, deci anticipa un tsunami. In fine, construirea acestor baricade din beton a provocat pagube ecologice: apele freatice sunt blocate, nu se mai pot scurge spre mare, notează trimisul special al ziarului în regiune.
«În ciuda şantierelor faraonice şi a spoturilor televizate guvernamentale, locuitorii nu revin iar produsele venite de pe pământurile decontaminate nu se vând.»
La centrala de la Fukushima operaţiunile de decontaminare şi apoi de demolare ale centralei sunt prevăzute să dureze încă trei decenii de acum încolo. Circa 5.000 de muncitori sunt mobilizaţi pe acest gigantic şantier.
Emisiile radioactive nu au produs efecte negative asupra sănătăţii
Emisiile radioactive după accidentul de la centrala nucleară japoneză de la Fukushima în 2011 nu au produs efecte negative asupra sănătăţii, potrivit concluziilor unui comitet de cercetători al ONU, publicate marţi la Viena, relatează AFP, dpa şi EFE.
De la raportul anterior publicat în 2013, "nu a fost documentat niciun efect nociv asupra sănătăţii în rândul locuitorilor din Fukushima care poate fi atribuit direct expunerii la radiaţii", a declarat preşedintele Comitetului ştiinţific al ONU privind consecinţele emisiilor radioactive (UNSCEAR), Gillian Hirth.
Radiaţiile nucleare produse în urma accidentului nu au crescut riscul de cancere peste limita normală, conform raportului publicat înaintea împlinirii a zece ani de la catastrofă.
Raportul UNSCEAR publicat marţi confirmă în mare măsură principalele constatări ale raportului anterior din 2013. Potrivit unui comunicat ONU, acesta oferă "o evaluare îmbunătăţită şi mai solidă a nivelurilor şi efectelor radiaţiilor emise după accident".
Comitetul consideră că o creştere bruscă a numărului de cancere tiroidiene la copiii expuşi este legată de îmbunătăţirea tehnicilor de screening care au relevat "prevalenţa anomaliilor care nu au fost detectate anterior".
În alte zone şi ţări fără o expunere la emisii radioactive mari, o mai bună monitorizare a condus, de asemenea, la o creştere a numărului de cancere tiroidiene depistate, a mai spus UNSCEAR.
Căpşunile cu un preţ de 10 dolari bucata ajută un orăşel japonez să îşi revină după tsunamiul din 2011
Mari şi lucioase, dar cu un preţ de 10 dolari bucata, căpşunile premium ajută un orăşel japonez să îşi revină după efectele provocate de cutremurul şi tsunamiul care a distrus agricultura locală în urmă cu un deceniu.
Oraşul de coastă Yamamoto, la cinci ore nord de Tokyo, are aproape 12.000 de locuitori şi mizează pe acest fruct pentru jumătate din producţia sa agricolă. Acest orăşel face parte din prefectura Miyagi, una din principalele regiuni japoneze producătoare de căpşuni.
Cutremurul şi tsunamiul din martie 2011 a distrus aproximativ 97% din serele din Yamamoto unde se cultivau căpşuni, în timp ce apa de mare sărată a inundat terenurile arabile, care au devenit mult prea sărate pentru culturile agricole.
În lunile care au urmat dezastrului, autorităţile locale au încurajat corporaţiile să vină şi să reconstruiască. Una din aceste firme este GRA Inc., un start-up înfiinţat la patru luni de la dezastru de nepotul unui cultivator local de căpşuni. Compania a reuşit să crească productivitatea prin dotarea serelor cu o nouă tehnologie de climatizare şi iluminare cu LED care stimulează creşterea plantelor. Firma a devenit renumită la nivel naţional pentru soiul său Migaki-Ichigo, care se vinde cu un preţ de până la 1.080 yeni (10 dolari) pe bucată în magazinele de lux din Tokyo.
Încă din 2017, producţia de căpşuni la Yamamoto şi-a revenit la nivelul de dinainte de tsunami, arată datele autorităţilor locale, iar acum producţia este mai mare decât în 2011, susţine un purtător de cuvânt al primăriei.
"Yamamoto produce acum mai mult decât înainte de dezastru. Există senzaţia că ne-am revenit după dezastru", a declarat Keita Takahashi, un localnic care acum lucrează la GRA.
Această firmă produce 400 de tone de căpşuni pe an şi mizează pe firme mari precum Innovation Network Corp. of Japan şi NEC Corp.'s printre susţinătorii săi. În luna iunie a anului trecut, start-up-ul a strâns 330 milioane de yeni într-o nouă rundă de finanţare, ceea ce a dus la 850 milioane de yeni finanţarea totală strânsă de la înfiinţarea sa. Compania a precizat că va utiliza banii pentru a atrage noi fermieri şi a-şi creşte vânzările pe pieţele externe.
Însă nu toate oraşele japoneze şi-au revenit atât de rapid după dezastrul din 2011. În prefectura vecină Fukushima, unde seismul a provocat probleme la centralele nucleare Fukushima I şi Fukushima II, autorităţile locale au probleme în a-i readuce pe oameni în fostele oraşe fantomă, iar în unele zone accesul este în continuare interzis.
Fructele scumpe au o lungă istorie în Japonia, unde produse precum pepenii, fructele de pădure şi strugurii sunt deseori oferite sub formă de cadouri. Comparativ cu alte exemple mult mai luxoase, un preţ de 10 dolari pentru o căpşună produsă de GRA este unul relativ modest. La o licitaţie care a avut loc anul trecut, un lot de 108 bucăţi din aceste fruct a fost vândut pentru 1,5 milioane de yeni, adică aproximativ 127 de dolari pe bucată.