Decizie istorică. Filipine câştigă la Haga împotriva Chinei. Conflictul din Marea Chinei de Sud, explicat în opt puncte
0
Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga (CPA) a dat câştig de cauză, marţi, Filipinelor într-un diferend cu China, afirmând că revendicările Beijingului în Marea Chinei de Sud, o zonă strategică şi comercială, nu au „fundamente juridice“, o decizie ce ar putea exacerba tensiunile deja existente între cele două ţări.
În decizia sa de 479 de pagini, CPA a conchis că Beijingul „a încălcat drepturile suverane ale Filipinelor“, că navele chineze au comis „acţiuni ilicite“ şi că zonele revendicate de China „sunt incluse“ în apele teritoriale filipineze.
„Tribunalul estimează că statul chinez a încălcat drepturile suverane ale Filipinelor în zona sa economică exclusivă“, potrivit deciziei.
Manila, care propusese împărţirea resurselor din zona din Marea Chinei de Sud disputată cu Beijingul, a salutat „decizia istorică“ a celor cinci membri ai instanţei, chemând totodată la reţinere.
Însă China, care a boicotat audierile de la Haga, exclude orice cooperare în acest sens şi respinge arbitrajul CPA, pe care „nu-l acceptă şi nici nu-l recunoaşte“, conform unei ştiri difuzate de agenţia China Nouă.
China a subliniat în numeroase rânduri că respectiva instanţă „a fost sesizată în mod unilateral de (precedentul, n. red.) guvern filipinez şi nu are nicio jurisdicţie“ în materie, potrivit aceleiaşi surse.
În acest context, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut marţi Chinei să respecte sistemul juridic internaţional.
Evocând, în deschiderea unui summit UE-China, diferendul teritorial dintre Beijing şi Manila, Donald Tusk a menţionat: „Un ordin internaţional bazat pe drept este în interesul nostru comun, iar China, la fel ca UE, trebuie să-l protejeze“.
Tensiunile din Marea Chinei de Sud au fost în creştere înaintea sentinţei finale a CPA şi ar putea căpăta o nouă dimensiune începând de astăzi.
Potrivit „Liberation“, „Cotidianul Poporului“, un oficios al Partidului Comunist Chinez, a denunţat încă de luni decizia de la Haga, considerând-o „un şiretlic împotriva Chinei început şi orchestrat de Statele Unite şi folosit de Filipine în cooperare cu instanţa de arbitraj“.
De ce diferendul maritim dintre Beijing şi Manila face valuri în lume?
Marea Chinei de Sud este o mare semiînchisă, cu o lungime de 3.000 de kilometri şi o lăţime de 1.000 de kilometri, situată între Brunei, China, Indonezia, Filipine, Malaysia, Singapore, Taiwan şi Vietnam. Ea este presărată cu mii de recife şi peste 200 de insule denumite în mod diferit de ţările care le revendică. De exemplu, Arhipelagul Paracel este denumit Xisha de China.
Zone revendicate în Marea Chinei de Sud GRAFIC Lindsey Burrows/valuewalk.com
Importanţă comercială şi strategică
O treime din comerţul maritim al planetei tranzitează apele Mării Chinei de Sud. De asemenea, această mare este foarte bogată în peşte, petrol şi gaz. Pe lângă importanţa comercială şi economică, Marea Chinei de Sud reprezintă o zonă strategică, insulele sale servind ca locuri de adăpost în caz de taifunuri puternice şi ca avanposturi.
Revendicări şi ciocniri sângeroase
De câţiva ani încoace, situaţia se degradează între ţările frontaliere. Brunei, Filipine, Malaysia, Taiwan şi Vietnam revendică mai multe insule, în timp ce China vrea să-şi asigure suveranitatea asupra a 80% din apele Mării Chinei de Sud, susţinând că are „drepturi istorice“. Unele ciocniri au fost sângeroase, aşa cum s-a întâmplat în 1974 şi în 1988 între China şi Vietnam.
Ce se întâmplă între Filipine şi China?
Zona revendicată de Beijing cuprinde insulele reclamate de Manila, mai ales reciful Scarborough, un atol acaparat de Beijing în 2012. Filipinele au sesizat în 2012 Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, în scopul de a găsi o soluţie legală conflictului. În schimb, China cere soluţionarea diferendului doar între cele două ţări vizate.
Săptămâna trecută, noul preşedinte filipinez Rodrigo Duterte a făcut un gest neaşteptat în vederea soluţionării diferendului, propunând împărţirea resurselor naturale din zona disputată, chiar şi în cazul unei decizii favorabile Manilei.
Ce este Curtea Permanentă de Arbitraj?
CPA a fost înfiinţată în 1989, pentru a arbitra conflictele maritime în virtutatea Convenţiei ONU privind Dreptul Mării (Unclos), semnată în 1982 la Montego Bay, în Jamaica. Deciziile sale sunt aplicabile.
Ce spune dreptul mării?
Un stat de coastă este suveran asupra solului, subsolului marin şi spaţiului aerian din „apele interne“, adică porturile şi golfurile. În „marea teritorială“, până la 12 mile nautice (aproximativ 22 de kilometri), navele străine dispun de drept de trecere „inofensivă“, în timp ce poliţia maritimă poate opera până la 24 de mile nautice (aproape 45 de kilometri). Zona economică exclusivă din Marea Chinei de Sud, aflată în centrul disputei, se întinde până la 200 de mile nautice, adică 370 de kilometri. Într-o astfel de zonă, statul de coastă are dreptul asupra pescuitului, construcţiilor şi exploatării solului şi subsolului marin, dar navigaţia este liberă, inclusiv pentru exerciţii militare.
Ce este „Marele Zid de Nisip“?
Pentru a avea o zonă economică exclusivă în jurul unei insule, trebuie ca ea să nu poată fi acoperită de o maree înaltă, să fie locuită şi să desfăşoare o activitate economică proprie. În acest scop, sunt construite piste de aterizare şi cazemate. Cele mai mari eforturi sunt depuse de China, care în ultimii doi ani a transformat atoli în insule locuite. Aceste lucrări au fost calificate de un comandant american drept „Marele Zid de Nisip“.
Insule artificiale construite de China în Marea Chinei de Sud FOTO Iniţiativa de Transparenţă Maritimă Asiatică
Ce urmăreşte China?
Dacă Brunei, Filipine, Indonezia, Taiwan, Singapore şi Vietnam îşi concentrează revendicările din Marea Chinei de Sud pe aspectul economic, China adaugă şi o dimensiune politică. Acest fapt a devenit mai evident după sosirea la putere a preşedintelui Xi Jinping, un puternic susţinător al apărării intereselor naţionale cu orice preţ. „Trebuie să fii cu adevărat naiv dacă speri că China va înghiţi pilula amară a unei umiliri“, scria săptămâna trecută cotidianul chinez „Global Times“. Deocamdată, autorităţile chineze se limitează la acţiuni civile în zona „Marelui Zid de Nisip“, desfăşurând activităţi de colonizare, turistice şi de pază. Însă o intervenţie militară nu este exclusă. Pescari străini au denunţat în mod frecvent faptul că au fost vizaţi de acţiuni de intimidare.
Care-i interesul Statelor Unite?
Washingtonul, care de curând şi-a consolidat alianţa cu Manila, intenţionează să devină jandarmul zonei. În acest scop, avioanele şi navele sale şi-au înmulţit în ultimele luni „operaţiunile de liberă navigaţie“ la cel puţin 12 mile nautice de insulele disputate. Mai mult, secretarul american al Apărării Ashton Carter a avertizat deja Beijingul în privinţa „oricărei acţiuni de provocare şi destabilizare“. Pentru a-şi arăta din nou forţa, Statele Unite au efectuat recent exerciţii militare în apele filipineze, la care au participat două portavioane, 140 de avioane de vânătoare şi 12 mii de soldaţi. Răspunsul Chinei nu s-a lăsat aşteptat. Armata chineză a început în acest weekend manevre de amploare între Insula Hainan şi Arhipelagul Paracel.
Navă americană în Marea Chinei de Sud FOTO
Se încarcă comentariile...
