Curiozităţi despre România aflate din emisiunea „Câştigă România“

„Câştigă România“, show-ul de cultură generală prezent de Virgil Ianţu la TVR 2, va reveni pe micile ecrane cu sezonul patru, aşa că vă prezentăm câteva curiozităţi despre România pe care le-am aflat din emisiune, dar şi aspecte inedite despre programul postului public.

Un format original, „Câştigă România“ este o sursă de educaţie şi cultură general, dezvăluind unele dintre cele mai interesante lucruri despre ţara noastră. Vă prezentăm câteva dintre curiozităţile pe care le-am aflat din cele trei sezoane ale show-ului prezentat de Virgil Ianţu. 

• Cea mai înaltă statuie sculptată în stancă din Europa îl reprezintă pe Decebal – în zona Cazanelor Mici, Orşova;

• Despre Salina Slănic Prahova se crede că poate furniza sare întregii planete pentru 400 de ani de acum încolo;

• IP este localitatea cu cel mai scurt nume din ţară, aşezată la 45 de kilometri de Zalău;

• Peştera Vântului este cea mai lungă peşteră din ţară, se află în judeţul Bihor şi măsoară peste 47 kilometri pe patru nivele;

• Cascada Cailor din Maramureş este cea mai mare cascadă din România, în Munţii Rodnei, aflată la o altitudine de 1273 de metri şi 150 de metri cădere de apă;

• Judeţul cu cele mai multe municipii, 7, şi cu cea mai mare pondere a populaţiei urbane este Hunedoara;

• La staţia Bod din Braşov s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din ţară: - 38,5 grade în ianuarie 1942;

• Valoarea celei mai mici bancnote, conform Cărţii Recordurilor, a fost emisă de Banca Naţională în 1917, în plin război, şi este 10 bani şi avea doar 27/38 milimetri;

• Fiica lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, Cella Delavrancea, deţine recordul de cea mai bătrâna pianistă care a concertat în public. Avea 103 ani.

O echipă de opt oameni lucrează la întrebările concursului de cultură generală „Câştigă România!“. Ei  formulează întrebările, caută sursele şi le verifică. Începând cu sezonul 2, s-a alăturat echipei şi Marius Hoară, câştigătorul celor 10 ediţii consecutive din primul sezon. Elaborarea întrebărilor implică o muncă constantă şi trebuiesc căutate informaţii de interes general, dar adevărata provocare este şi aceea de a descoperi lucruri mai puţin ştiute, curiozităţi, pentru a-i surprinde şi informa constant pe concurenţi şi telespectatori.

„Cea mai intensă perioadă este cea de dinainte de începutul sezonului. În momentul în care intrăm în filmări, softul trebuie alimentat cu număr suficient de mare de întrebări, ca să nu ne trezim la un moment dat că rămânem fără întrebări în stoc. La primul sezon softul a fost încărcat cu 4.000 de întrebări. Între timp, după trei sezoane, am ajuns la un număr aproximativ de 7.000 de întrebări. Numărul întrebărilor folosite în cel de-al treilea sezon «Câştigă România!» a fost de 2.500, iar pentru sezonul 4 se pregăteşte o nouă bază de date de aproximativ 3.000 de intrebari“, a declarat Diana Pascal, producătoarea emisiunii, care ne-a dezvăluit şi alte aspecte inedite despre emisiune. 

- Dacă în primele două sezoane s-au folosit întrebări cu răspuns direct, în sezonul 3, pentru a-i atrage şi mai mult în joc pe telespectatori, s-a recurs la transformarea întrebărilor cu 4 variante de răspuns. Acest format al întrebărilor se va păstra şi în sezonul 4;

- Judeţele care au condus în topul întrebărilor în sezonul trei: Alba, Mureş şi Braşov. Aceste trei judeţe se află poziţionate în mijlocul ţării şi sunt „tranzitate“ cel mai des, indiferent de traseul parcurs;

- Întrebările sunt alese din domenii diferite cum ar fi istorie, geografie, artă/cultura, ştiinţa/tehnologie, sport, folclor, gastronomie, lexic;

- Întrebările sunt introduse într-un soft şi alese aleator de sistem. Nimeni nu cunoaşte ce întrebare va fi pusă concurentului până în momentul în care apare pe ecranul acestuia. Întrebarea este văzută în acelaşi moment de concurent, prezentator şi echipa de producţie;

- După ce întrebările au fost concepute şi verificate de o echipă de jurnalişti cu experienţă şi colaboratori, Quiz Manager-ul verifică dacă întrunesc toate criteriile pentru a fi introduse în sistem.