Şi chiar dacă se spune că românii petrec mai multe ore decât alte popoare europene în faţa micului ecran, iată că se constată şi la noi o oarecare scădere a interesului publicului pentru ceea ce se dă, se spune la televizor.

Însă oricum ai lua-o şi oricâte justificări ai căuta, nu se poate să nu te pună serios pe gânduri degringoladă postului public de televiziune. Primul canal - TVR 1 - a pierdut în cursul anului 2016 nici mai mult, nici mai puţin decât de 95 000 de telespectatori, în vreme ce TVR 2, care, oricum avea şi înainte o audienţă ceva mai modestă, se „mândreşte” cu un minus de 35.000 de privitori. Noroc că nimeni nu măsoară audienţele sărmanului TVR 3, acolo unde din toamnă au fost alungate câteva emisiuni culturale de ţinută, precum cele realizate de Marina Constantinescu şi Grigore Leşe.

Demn de notat că pe toată durata anului 2016 în fruntea Televiziunii Române s-a aflat, fie în calitate de director general interimar, fie în aceea de pdg cu acte în regulă d-na Irina Radu. Care în mai toate mailurile pe care le trimite salariaţilor TVR nu uită să precizeze că este prima deţinătoare a acestei înalte funcţii recrutată dintre ei.

E drept, d-na Radu devine brusc amnezică atunci când ar trebui să îşi amintească cât de ruşinos şi cu câte eforturi, cu câte aranjamente, întruniri nocturne mai ceva ca în piesele lui Shakespeare, trocuri josnice şi maşinaţiuni politice a primit cadou această funcţie din partea PSD.

Scăderea în audienţe a devenit şi mai îngijorătoare începând din toamna trecută, când au intrat în vigoare noile grile. Cele care au vrut să facă din TVR 1 un canal de informaţii, iar din TVR 2 au făcut un mixtum compositum din care nimeni, nici măcar drăgălaşa de Carla Tompea, dublu coordonator cu atribuţii de director, într-o vreme chiar director trei în unu, şi la TVR 2, şi la Programe, şi la Ştiri, amică de suflet a d-nei Radu, mai capabilă chiar decât Napoleon, nu ştie să spună clar ce e.

Irina Radu, gardată de alţi doi pesedişti notorii, d-nii Cristian Zgabercea, devenit celebru pentru arta cu care îşi igieniza la popou stăpânul, pe baronul de Constanţa Nicuşor Constantinescu, şi Corneliu Calotă, fost purtător de vorbe al guvernului Ponta, a decis să încredinţeze principalele emisiuni din prime time pe TVR 1 unor neaveniţi. Şi anume, Emmei Zeicescu, concediată de la Realitatea şi lui Ionuţ Cristache, dat afară de la Antena 3. Acestor inşi li s-au mai alăturat şi alţii culeşi de pe la Forţele de muncă, numai că rezultatele lor profesionale au fost şi sunt de-a dreptul catastrofale. Cum am putea oare califica decât nepotrivită, spre exemplu, invitarea în studiourile TVR a fostului puşcăriaş şi ciripitor la Securitate, Sorin Roşca-Stănescu, petrecută chiar aseară în emisiunea numitului Cristache? Alături de Mădălin Voicu, alt ins cu probleme. TVR 1 semănând din ce în ce mai mult cu Antena 3.

În loc să îi trimită pe respectivii guşteri la plimbare, iar apoi să îşi asume responsabilitatea pentru greşelile în cascadă dându-şi, cum ar fi fost normal, demisia, numai că pentru asta ar fi fost nevoie de ceva onoare, lucru ce lipseşte din zestrea Irinei Radu, însă respectivă a căutat vinovaţi în altă parte. Sfătuită aiurea de unul dintre marii gropari ai TVR, fostul pdg Alexandru Lăzescu, care, în loc să fi fost luat la întrebări pentru ce a lăsat în urmă, a adus la sapă de lemn şi revista 22, consiliată şi de alţii, vinovaţi şi ei de dezastrul din vremea lui Lăzescu, la sfârşitul anului trecut d-na Radu a găsit ţapi ispăşitori printre manageri. Pe care i-a supus evaluărilor ei umorale coroborate cu delaţiunile solicitate negru pe alb, după modelul practicilor securiste, pe mail (reminiscenţe?), tuturor angajaţilor din SRTV. Au fost astfel înlăturaţi indezirabilii, au fost aduşi oameni din afară care habar nu au de specificul TVR. La studioul teritorial din Cluj situaţia e explozivă şi ca urmare a invitaţiilor la turnătorie lansate de doamna pdg. Angajaţii s-au împărţit în tabere, fiecare dintre ele crede până la moarte în propria-i dreptate, conflictul escaladând periculos. Însă Irina Radu nu face ceea ce ar fi trebuit să facă imediat, un lucru la care o obligă funcţia, dar şi faptul că a amplificat o bubă mai veche. Să fi luat primul avion şi să vadă cu propriii ochi ce se întâmplă şi să pună capăt stării de beligeranţă. Care dobândeşte pe zi ce trece conotaţii naţionaliste. Numai că d-na Radu stă la căldurică, desigur nu degeaba fiindcă nu pierde nici o ocazie spre a-şi mai angaja câte o pilă. Că TVR a devenit tarlaua ei. Iar angajaţii tac, aburiţi de semnarea CCM pe 2017. 

Anul de abia început nu are nicidecum semne prea bune pentru Societatea Română de Televiziune. Nu e vorba doar despre necunoscutele aduse cu sine de abrogarea taxei, ci despre trendul descendent al audienţei.

Speriată, dezorientată, incapabilă de soluţii adevărate, Irina Radu se autoamăgeşte că şi-ar putea asigura supravieţuirea în funcţia cu totul nemeritată, dusă în derizoriu, pentru care este plătită cu 18.000 de lei pe lună, păcălind şi CNA, şi telespectatorii cu tot felul de inventate şi inutile Ediţii speciale. Prin care se încearcă diminuarea prezenţei pe sticlă a catastrofalului „binom”, recrutat parcă din Groapa lui Eugen Barbu, Zeicescu-Cristache. Toate făcute cu gândul că doar-doar nu va observa nimeni cât de perverse şi laşe sunt manevrele doamnei pdg. Dublate de un penibil joc la două capete şi surâsuri ciocolatii către Opoziţie pe care încearcă să o convingă că alta este de fapt în sufletul ei.

Confirmând astfel că am avut dreptate în urmă cu vreo doi ani, atunci când am scris că d-na Irina Radu este un Pristanda în fustă. Unul cu totul lamentabil.

Mă întreb ce părere au despre toate astea cele două Comisii din cultură din Parlament şi când îi vor cere socoteală pe bune d-nei Irina Radu.

Oare vor amâna necesara chemare la ordine a acestei impostoare până când nu va mai fi nimic de făcut?