Portret de familie: Interviu cu Ema şi Lucian Viziru: „Acesta este scopul nevestelor, să distrugă bărbaţii“

E una din poveştile pe care îmi place să le urmăresc. Co­legi în liceu şi nu numai, se depart, el ajunge celebru, face ravagii printre fetele din reviste. Se reîntâlnesc 20 de ani mai târziu, el se retrage brusc din viaţa de celebritate. Iar ea îşi lasă serviciul. Pe cât de mulţi bani câştiga, pe atât de mult timp pierdea.

Fac un copil. Se însoară. Şi trăiesc fericiţi, zâmbind din când în când în reviste, împreună cu Mihai, băiatul lor de patru ani. Dintre poveştile frumoase ale showbizului acesta.

Interviu de Radu Buzăianu

Vă trecusem la categoria nemţi.

Lucian: În gaşca lui Iohannis.

Plecaserăţi în Germania.

Lucian: Normal.

Păi de ce normal, Ema? Te întreb pe tine.

Ema: Da, că poate am plecat din motive diferite. Stai să ve­dem ce spune el.

Lucian: Am plecat că aici nu se mai putea face treabă. Era planul B. Dacă aveau să se încurce treburile, urma să ple­căm. Şi asta am făcut. Am plecat în Germania ca antrenor de tenis.

Ema: Am plecat ca Lucian să se perfecţioneze şi să ne întoar­cem să facem asta aici. Să deschidem o academie de tenis.

Deci aţi plecat ca să vă întoarceţi.

Ema: Exact. Nu ne vindem ţara (râde). Am stat doi ani şi ne-am întors.

Grei?

Ema: Ciudaţi, nu grei. Ne-a lovit civilizaţia lor. Aveam în casă, ca să înţelegi, cinci tomberoane de gunoi. Fiecare pentru alt tip de produs aruncat. Un aspect. Altul, Mihai, de când ne-am întors, plânge că de ce stau maşinile pe tro­tuar şi noi pe unde mergem. Multe. A fost ciudat.

Şi rău de ce a fost?

Ema: N-am avut prietenii cu noi. N-am avut mamele cu noi. Gândeşte-te că o singură dată în doi ani am ieşit sin­guri în oraş.

Şi despre ce aţi vorbit?

Ema: Despre ce face Mihai acasă, îţi dai seama. În rest, n-am prea avut nici timp pe de-o parte. Iar pe de alta, nem­ţii nici nu prea ies.

Lucian: Eu cred că într-o familie trebuie să fie relaxaţi psi­hic amândoi.

Fotografiile de familie şi interviul integral pe www.okmagazine.ro