Softul antiplagiat, gata de lansare de la 1 ianuarie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministerul Educaţiei vrea să lanseze la începutul anului viitor mult aşteptatul soft antiplagiat, însă tezele de doctorat susţinute până la această dată nu vor fi verificate.

Ministerul Educaţiei vrea să lanseze din 1 ianuarie 2016 un soft naţional antiplagiat care să fie folosit de toate cele 186 de şcoli doctorale din cadrul universităţilor româneşti, atât de stat, cât şi private. Însă, potrivit declaraţiilor ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, softul va fi folosit doar pentru tezele de doctorat care vor fi prezentate după 1 ianuarie 2016, ceea ce înseamnă că tezele suspectate de plagiat până la această dată nu vor fi trecute prin acest soft.

Despre acest soft se discută din vara lui 2012, când a izbucnit scandalul în care premierul Victor Ponta era acuzat de plagiat. Practic, licitaţia pentru achiziţionarea unui soft antiplagiat de către Ministerul Educaţiei a fost lansată la o lună după. Deşi faza de pilotare a proiectului dezvoltat de Siveco s-a încheiat în luna martie a acestui an, până acum, Ministerul Educaţiei nu a pus în aplicare softul care a costat bugetul de stat 15 milioane de lei, iar explicaţiile pentru asta sunt destul de evazive.

„Durata de achiziţionare a softului a fost lungă (aproape trei ani), a presupus soluţionarea contestaţiilor, pilotare. Softul este complex, nu evaluează numai tezele de doctorat ci şi referatele întocmite de membrii comisiilor doctorale. Pasul următor va fi o discuţie cu toate universităţile din România care vor avea loc la sfârşitul lui noiembrie – începutul lui decembrie. Sper că vor înţelege necesitatea încărcării tuturor tezelor de doctorat pe această platformă începând din 1 ianuarie 2016. Personal, eu sper ca la data aceasta să fie funcţională platforma, dar asta depinde şi de fiecare universitate în parte”, a explicat Cîmpeanu pentru „Adevărul”.

„Care ar fi relevanţa să încărcăm tezele care s-au susţinut deja?“

Însă „toate tezele de doctorat” nu se referă la cele susţinute până acum, ci la „toate tezele de doctorat” care vor fi susţinute de la 1 ianuarie 2016. „Vor fi verificate de soft tezele de doctorat ce vor fi susţinute în România de la 1 ianuarie 2016. Care ar fi relevanţa să încărcăm tezele care s-au susţinut deja? Sarcina este ca de acum să se respecte toate regulile, să fie foarte transparent procesul de evaluare“, a precizat ministrul.

Profesorul Bogdan Murgescu, directorul Consiliului de Studii Doctorale de la Universitatea din Bucureşti şi conducător de doctorate la Facultatea de Istorie, a fost printre cei care au testat softul în faza de pilotare. El a explicat că acesta semnalează „plagiatul“ când recunoaşte secvenţe de 25 de cuvinte care se succed identic în alte surse. Însă softul nu vede ghilimelele, deci este nevoie ca o comisie de evaluatori să verifice „bob cu bob“ fiecare secvenţă de cuvinte identice semnalată, a explicat Murgescu. „Softul nu demonstrează dacă ai plagiat, ci emite rapoarte de similitudine. Practic, el constată că un număr de vreo 25 de cuvinte se succed la fel în teza de doctorat şi în alte surse şi marchează respectivele pasaje. Însă respectivele similitudini trebuie luate bob cu bob şi verificate pentru a vedea dacă ele sunt citate cu ghilimele sau nu”, a spus Murgescu.

Aurel Pop, rectorul celei mai mari universităţi din România, "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, a spus că nu a văzut softul ministerului şi universitatea pe care o conduce nici nu a participat la faza de pilotare, însă nu crede că nu poţi trece prin soft teze deja publicate.

"Noi avem softuri antiplagiat la universitate pentru fiecare specializare în parte fiindcă nu poţi folosi acelaşi soft la matematică şi la istorie, sunt prea diferite domeniile. De asemenea, trebuie mare atenţie fiindcă sunt adevăruri generale pe care le poţi spune fără să citezi cum ar fi «Ştefan cel Mare a fost domnul Moldovei între 1457 – 1504». De aceea este foarte important să ai o comisie de specialişti care să analizeze toate pasajele sesizate de softul antiplagiat", a explicat Pop. În ceea ce priveşte faptul că numai tezele care se vor susţine din 2016 încolo vor fi încărcate în program, rectorul de la UBB Cluj spune că doctorate în format electronic au început să fie cerute recent, de prin 2010. "Dacă nu mă înşel, abia din 2010 au început să fie trimise doctoratele şi sub formă electronică la CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare). Teoretic, poţi să treci prin soft teze deja publicate dacă ele există în variantă electronică, ceea ce va necesita mai multe comisii de specialişti", a spus Pop.

La rândul său, Anton Anton, fost ministru al Educaţiei în 2008, actual conducător de doctorate la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti şi membru al Comisiei de Inginerie Civilă şi management al CNATDCU, a spus că nu a văzut softul antiplagiat al ministerului, dar crede că se pot trece tezele de doctorat susţinute până acum prin soft. "Dacă sunt sesizări, dacă sunt semnalate cazuri de plagiat, cred că le pot trece prin soft să le verifice chiar dacă tezele au fost susţinute înainte de 1 ianuarie 2016. Nu e un panaceu universal acest soft, dar este un pas înainte pentru a opri practica plagiatului", a spus Anton Anton.

Traseul unei teze de doctorat

Directorul Consiliului de studii doctorale al Universităţii din Bucureşti, Bogdan Murgescu, a explicat pentru "Adevărul" care este traseul exact al unei teze de doctorat din momentul în care este terminată. "În momentul în care este gata, ea trebui să primească avizul conducătorului de doctorat (referat de acceptare) şi avizul comisiei de îndrumare. Când toată lumea e de acord că teza este coaptă şi gata de susţinere, ea intră în analiza consiliului şcolii doctorale. Şcoala doctorală propune o comisie de susţinere a tezei care trebuie aprobată de conducerea universităţii. Din această comisie fac parte conducătorul de doctorat, un preşedinte al comisiei care este de regulă cineva cu funcţie înaltă administrativă (un decan, spre exemplu) şi trei referenţi de specialitate, dintre care numai unul are voie să fie din instituţia de învăţământ organizatoare. Această comisie are la dispoziţie o lună să-şi facă referatele de apreciere a tezei. La noi la universitate, softul antiplagiat este folosit chiar înainte de aprobarea comisiei de susţinere. Dacă totul este în regulă până în acest punct şi membrii comisiei îşi dau acordul că teza este ok, se stabileşe data de susţinere cu cel puţin două săptămâni înainte de prezentare. În aceste două săptămâni, teza este pusă în consultare publică la secretariat şi la bibliotecă. După ce este susţinută, teza de doctorat este trimisă cu tot dosarul cu procese verbale la CNATDCU pentru o ultimă verificare. Abia după ce o avizează şi CNATDCU, se emite un ordin de ministru prin care se acordă titlul de doctor", a explicat Murgescu toată procedura. Cel mai probabil, softul antiplagiat al Ministerului Educaţiei va fi folosit în faza CNATDCU.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite