Iohannis: Asigurarea oportunităţilor de angajare pentru absolvenţi ţine de securitatea naţională

FOTO Adevărul

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat cu ocazia deschiderii noului an universitar că asigurarea oportunităţilor de angajare pentru absolvenţi este o chestiune ce „ţine de securitatea naţională", cerând totodată mediului academic să participe la dezbaterea naţională pe tema educaţiei.

Klaus Iohannis le-a vorbit participanţilor la festivitatea de deschidere a anului universitar de la Universitatea Bucureşti despre consultarea pe care a lansat-o recent pe tema Educaţiei, afirmând că aceasta nu se poate desfăşura fără contribuţia şi autoritatea universităţilor. Preşedintele a lansat trei teme majore de discuţie, principala fiind relaţia dintre educaţie şi creşterea economică.

„Este o onoare să mă aflu cu această ocazie la Universitatea Bucureşti, o instituţie emblematică şi de tradiţie a învăţământului superior românesc de pe băncile căreia au ieşit mii de specialişti şi profesori în zeci de domenii. În ciuda ipostazelor diferite avem preocupări comune pentru că fără doar şi poate fiecare din cei de faţă recunoaşte rolul universităţii pentru dezvoltarea unei societăţi. Oricât de diferite ar fi opiniile despre educaţie şi reformarea ei, nu mă îndoiesc că în mod fundamental şi principial ne dorim acelaşi lucru, un învăţământ românesc performant, care produce elite, care câştigă apreciere internaţională, care formează caractere şi promovează valori.

Consultarea pe care am lansat-o recent pe tema educaţiei nu se poate defăşura fără contributia, expertiza şi autoritatea universităţilor. Dezbaterea asupra educaţiei este deopotrivă o dezbatere cu şi despre mediul universitar, fără a se limita la acesta. Trebuie începută cu câteva întrebări şi teme particulare.

Cum punem în valoare prin intermediul universităţii întregul potenţial al poporului român şi al fiecărui individ, indiferent unde s-a născut şi a crescut, în mediul rural sau urban sau în afara graniţelor, indiferent cât de bogaţi sau săraci sunt părinţii săi?

A gândi pe termen lung un sistem care oferă oportunităţi de angajare nu e doar o chestiune economică, ci ţine chiar de securitatea naţională. Educaţia de calitate conectată la piaţa muncii, creşterea economică şi dezvoltarea unei societăţi sunt faţetele aceluiaşi aspect şi se condiţionează reciproc.

Trebuie să ne aplecăm asupra dimenisunii sociale a universităţilor şi capacităţii acestora de a genera idei şi soluţii pe teme de interes social. Am mari aşteptări de la comunitatea academică şi ştiinţifică în a participa activ şi creativ la dezbateri publice care pot modela societatea, care pot transforma sistemele publice, care pot reduce inechităţile sociale şi care, nu în ultimă instanţă, pot profila România în plan internaţional", a atras atenţia Klaus Iohannis.

În contextul globalizării, preşedintele a afirmat că universităţile din România trebuie să răspundă provocărilor secolului XXI sub aspectul performanţei, cercetării ştiinţifice, trebuie să profite de fluxul internaţional de schimburi academice şi îşi pot folosi atuurile pentru a aduce 1diversitate şi excelenţă" în corpul studenţesc şi profesoral în acest mod. "Sistemul universitar românesc poate deveni un pol pentru studenţi din întreaga lume şi îşi poate reînnoi forţa de atracţie. Aceste imperative sunt cu atât mai semnificative cu cât criza demografică ne obligă să fructificăm mai bine întregul potenţial al României", a continuat Iohannis.

Preşedintele a mai vorbit şi despre actuala Lege a educaţiei, despre care a spus că a fost făcută fără dialog, astfel încât „consecinţele se resimt până astăzi". "Reformarea unui sistem se poate face doar prin dialog autentic cu cei interesaţi şi afectaţi, cu toţi cei care au un cuvânt de spus. Altfel este condamnată din start la eşec. O viziune pe termen lung trebuie să ţină cont de realităţi şi să anticipeze consecinţe. Altfel, ce facem azi, desfacem mâine, ce construieşte un guvern, distruge următorul, ce aprobă un Parlament înainte de alegeri, modifică alt Parlament imediat după", a mai spus Iohannis, atrăgând atenţia că, pentru o educaţie de calitate, trebuie asigurată şi o legislaţie pe măsură, fără modificări "în funcţie de interese personale sau calcule politice".

Plagiatul, o problemă acută a mediului universitar

Nu în ultimul rând, Iohannis a vorbit şi despre „integritatea şi transparenţa" din lumea academică, dând asigurări că vrea un parteneriat cu universităţile în acest domeniu. „Universităţile trebuie să fie astfel un simbol al respectării unor principii etice şi al preocupării pentru binele public. Instituţia dumneavoastră, Universitatea Bucureşti, şi-a asumat cu seriozitate şi consecvenţă acest rol şi, pentru toate acestea, vă asigur de sprijinul meu în demersurile dumneavoastră viitoare. (...) Mă angajez să fiu un aliat al dumneavoastră, pentru o mai mare responsabilitate publică şi integritate în învăţământul superior românesc", a conchis Iohannis.

De altfel, şi rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a vorbit despre problemele din sistemul doctoral, în special plagiatul, care trebuie asumate de către instituţiile de educaţie, ca un semnal de "întărire". Mircea Dumitru a atras atenţia că această problemă este una "etică" şi profesională, şi nu una "politică".

„Dacă suntem comparaţi mereu cu universităţile mari din lume ca cele din America, Europa, Australia sau Asia, de ce nu putem şi noi proceda aşa cum au procedat acestea? Lăsaţi să se dezvolte sistemul imunitar al univesităţilor care vor învăţa cum anume se elimină frauda şi impostura şi cum să întărească mecanismele prin care vor produce inovaţie şi cercetare ştiinţifică de valoare”, a spus rectorul.

De altfel, şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, că universităţile sunt cele care trebuie să gestioneze situaţia doctoratelor, „de la A la Z", pentru că ele cunosc cel mai bine întregul proces, iar astfel Consiliul Naţional de Etică trebuie lăsat să se ocupe doar de „problemele sistemice".

„Sunt adeptul ideii că universităţile trebuie să gestioneze de la A la Z procesul de pregătire doctorală de la admitere şi până la final. Acest lucru nu poate duce decât la întărirea responsabilităţii universităţilor care cunosc cel mai bine procesul de pregătire doctorală. Oare cum credem că o comisie de specialitate formată din 10-12-15 colegi cei mai buni pot analiza un număr de 150 sau 200 de teze de doctorat într-un timp de câteva ore la fel de bine cum poate să o facă universitatea care înregistrează procesul de pregătire doctorală vreme de trei-patru ani?", a spus Cîmpeanu.

Ministrul a subliniat că instituţia pe care o conduce, precum şi Consiliul Naţional de Etică, pe care îl are în subordine, trebuie să se ocupe doar de problemele „sistemice" din domeniu. „Este bine să lăsăm ministerul şi Consiliul Naţional să se ocupe de problemele sistemice şi să lăsăm universităţile să se ocupe de ceea ce ştiu mai bine", a precizat Sorin Cîmpeanu.