EXCLUSIV Emoţii pentru absolvenţii de facultăţi neacreditate. Proiectul de recunoaştere a diplomelor, modificat la sânge

FOTO Shutterstock

Ordonanţa de Guvern care-şi propunea să recunoască diplomele a peste 70.000 de absolvenţi de studii universitare neautorizate a fost modificat în Comisia de Învăţământ de la Senat. Amendamentele aduse proiectului limitează dreptul la diplome pentru anumite categorii de absolvenţi şi înăspresc sancţiunile acordate universităţilor care organizează programe neautorizate sau neacreditate.

Ministerul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a decis, în august, să îngroape securea războiului în privinţa celor peste 70.000 de absolvenţi de studii superioare neautorizate, după ce a pierdut deja procese pentru recunoaşterea diplomelor în faţa a peste 18.000 de absolvenţi.

Proiectul a fost modificat masiv în Parlament

Ordonanţa de Guvern care oferea diplome recunoscute de Ministerul Educaţiei tuturor studenţilor de la universităţi neautorizate sau neacreditate, care s-au înmatriculat înainte 2011, a intrat în dezbatere în Parlament şi a fost modificată drastic în Comisia de Învăţământ a Senatului, prima camera sesizată.

În primul rând, recunoaşterea diplomelor s-a limitat doar la persoanele care au fost înmatriculate anterior Legii Educaţiei Nr 1/2011, dar care, în final, au absolvit studii autorizate sau acreditate, adică în cursul anilor de studiu, facultăţile respective şi-au obţinut actele necesare pentru a intra în legalitate.

„Au dreptul de a beneficia de acte de studii, prin care se atestă finalizarea studiilor, absolvenţii care au fost înmatriculaţi anterior aplicării prevederilor Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 şi care au absolvit: programe de studii autorizate sau acreditate; programe de studii organizate într-o limbă de predare de circulaţie internaţională, care au pentru limba română autorizare/acreditare”, este unul dintre amendamentele care modifică major proiectul de lege.

De asemenea, senatorii au stabilit că mai au dreptul la diplomă doar acei absolvenţi care au urmat studii autorizate sau acreditate, dar pentru care facultatea a depăşit cifra de şcolarizare.

„Au dreptul de a beneficia de acte de studii, prin care se atestă finalizarea studiilor, absolvenţii care au fost înmatriculaţi la programe de studii autorizate sau acreditate, organizate de universităţi acreditate care au depăşit cifra de şcolarizare prevăzută anual prin Hotărâre de Guvern şi fac dovada că au raportul studenţi/cadre didactice egal sau mai mic de 40”, se mai arată în document.

Programele neacreditate vor putea îngropa o universitate

Totodată, sancţiunile propuse în proiectul de lege au fost înăsprite în Comisia de învăţământ. Astfel, repetarea greşelilor din trecut lichidează automat programul de studii sau toată universitatea dacă se descoperă mai multe programe de studii cu nereguli.

„Şcolarizarea şi înmatricularea studenţilor cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la organizarea şi desfăşurarea programelor de studii universitare sau privind depăşirea capacităţii de şcolarizare aprobate se sancţionează după cum urmează:

     a) programul de studii respectiv intră în lichidare, în cazul în care încălcarea dispoziţiilor legale se referă la un singur an universitar şi la un singur program de studii;

     b) universitatea intră în lichidare şi se efectuează demersurile legale pentru desfiinţare, în cazul în care se constată încălcarea dispoziţiilor legale la două sau mai multe programe de studii universitare ori încălcarea prevederilor legale se constată pe parcursul a cel puţin 2 ani universitari consecutivi”, se arată în documentul de la Comisia de Învăţământ a Senatului

Reacţii pro şi contra

Preşedintele Comisiei de Învăţământ Ecaterina Andronescu a argumentat aceste modificări prin faptul că „am muncit 20 de ani şi ceva să introducem în reguli învăţământul şi n-am dorit ca această ordonanţă să şteargă neregulile din trecut”.

Pe de altă parte, ministrul Educaţiei rămâne ferm pe poziţie. „În sinteză, susţin forma iniţială promovată de Ministerul Educaţiei şi susţinută de Guvern”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Pe de altă parte, avocatul Adrian Cuculis care a câştigat în instanţă multe procese împotriva Ministerului Educaţiei, intentate de absolvenţi cărora nu li s-au recunoscut diplomele, susţine că ordonanţa a sufocat de fapt sistemul prin acordarea de diplome pentru 70.000 de studenţi ce au terminat aceste forme de învăţământ nesupravegheate de către nimeni.

„Amendamentele propuse nu fac altceva decât să corecteze o situaţie ce nu ar fi trebuit să existe niciodată şi în niciun caz nu ar fi trebuit rezolvată la modul în care a înţeles Guvernul să o facă. Una este să ai 80.000 de studenţi în 4 promoţii şi alta este să ai 80.000 de studenţi peste noapte. Nu stăm atât de bine la capitolul locuri de muncă disponibile încât să ne permitem un flux de zeci de mii de licenţiaţi. Tipic României, unde Guvernul adoptă dispoziţii peste legi cu ordonanţe de urgenţă, vom fi în punctul acela frustrant prin care cei care vor putea să-şi primească diplomele până la intrarea în vigoare a legii cu amendamentele propuse se vor bucura de <<pomana>> Guvernului pe când cei care nu vor apuca acest moment, vor ramâne cu diploma neeliberată şi cu studiile nerecunocute”, a comentat avocatul.

Cum s-a ajuns în această situaţie

Totul a pornit de la o lacună din legea educaţiei, preluată înclusiv de Legea Nr.1/2011. Mai exact, articolul 140 arată că „pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă (FR) şi la distanţă (ID) numai instituţiile de învăţământ superior care au acreditat programul de învăţământ respectiv la forma de învăţământ cu frecvenţă”.

Câteva universităţi din ţară au profitat de această lacună şi au interpretat legea în sensul în care nu trebuie să mai facă demersuri pentru autorizarea programelor de studii la ID sau FR, de vreme ce deţin acreditare pentru forma la zi a acestor programe. Problema a fost sesizată de minister abia în anul 2009, când la Universitatea „Spiru Haret” a absolvit prima promoţie a acestor programe de studii neautorizate.

Aşa s-a ajuns ca nu mai puţin de 18.400 de absolvenţi ai unor astfel de programe să câştige în instanţă recunoaşterea diplomelor în ultimii ani, producând ministerului cheltuieli de 2 milioane de lei, în timp ce numărul total al celor aflaţi în această situaţie se ridică la peste 70.000, potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Ce voia iniţial Cîmpeanu

Sorin Cîmpeanu anunţase în august că Ministerul Educaţiei a realizat ca „măsură reparatorie” un proiect de Ordonanţă de Guvern prin care propunea recunoaşterea în masă a diplomelor tuturor absolvenţilor de studii superioare care au fost înmatriculaţi la programe de studii organizate la forme de învăţământ şi în locaţii geografice neautorizate sau care se aflau în curs de autorizare la data înmatriculării. Proiectul îi vizează doar pe absolvenţii care s-au înmatriculat înainte de anul 2011, când noua Lege a Educaţiei a început să sancţioneze aceste situaţii.

Mai erau vizaţi cei care au urmat programe de studii organizate în limbă de predare neautorizată sau cărora nu li s-au respectat condiţiile de înmatriculare sau mobilitate.

Se mai propunea recunoaşterea diplomelor pentru cei înmatriculaţi în situaţiile în care s-a depăşit capacitatea maximă de şcolarizare aprobată sau cei care au parcurs doi ani de studiu într-unul singur.

În privinţa sancţiunilor, Ministerul Educaţiei propunea ca universităţile care înmatriculează studenţi, peste capacitatea maximă de şcolarizare aprobată, ori la programe de studii organizate la forme de învăţământ, limbă de predare şi locaţii geografice neacreditate să fie amendate cu o sumă a cărei valoare este egală cu de 10 ori valoarea taxelor de şcolarizare încasate pentru respectivul program de studii.

70.000 de diplome de la facultăţi neautorizate vor invada piaţa muncii