Cele mai frecvente greşeli din lucrarea de doctorat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Doctoranzii trebuie să îşi păstreze ideile clare  FOTO: Adevărul
Doctoranzii trebuie să îşi păstreze ideile clare  FOTO: Adevărul

Doctoranzii nu trebuie să lase redactarea lucrării pe ultima sută de metri sau să se piardă în prea multă informaţie adunată din documentare şi să îşi neglijeze propriile idei, sunt de părere cei care au obţinut titlul de doctor.

Scrierea unei teze de doctorat presupune ca în câţiva ani de studiu să faci documentare temeinică pentru a-ţi susţine o idee originală pe care să o prezinţi apoi comisiei academice care o evaluează. 

Într-un articol publicat de ziarul britanic The Guardian, o doctorandă, Cassandra Steer, povesteşte cum problema cea mai mare pe care a întâlnit-o a fost că, în momentul redactării tezei, şi-a pierdut abordarea personală. Nu a mai ştiut cum să-şi exprime propriile idei fiindcă în mintea ei avea prea multă informaţie, pe care nu reuşea să o mai ordoneze.

Un puzzle imposibil de asamblat

"În ultimele două luni de redactare a tezei, nu mai puteam să mă exprim în cele mai simple cuvinte. Toate ideile pe care le aveam şi toată informaţia pe care o adunasem din cercetare îmi veneau în minte ca piesele unui puzzle pe care nu reuşeam să-l mai asamblez, dar am continuat să scriu în mare detaliu fiecare capitol. Numărul de cuvinte creştea pe zi ce trece, însă argumentele şi concluziile mele nu deveneau mai clare", a povestit ea. 

Răspunsul salvator pentru starea de dezordine în care se afla a venit de la un coleg, care i-a spus că problema ei era pierderea părerii personale în toată povestea tezei.

Lingvistul Alexandru Nicolae, care şi-a dat doctoratul la Cambridge în 2012, spune că în astfel de cazuri contează foarte mult coordonatorul de doctorat. 

"Aici intervine puternic rolul coordonatorului, ca să nu îţi pierzi ideile originale în urma documentării. În cazul doctoranzilor în lingvistică, abia în al treilea capitol al tezei începi să-ţi spui punctul de vedere personal, în primele două capitole trebuie să scrii planul lucrării, obiectivele pe care vrei să le atingi şi sinteza bibliografică", a explicat Nicolae. 

Însă, după părerea lui, cea mai mare problemă întâmpinată de doctoranzi este timpul. "Trebuie să îţi rezervi destul timp pentru redactare. Multe teze de doctorat au idei foarte bune, dar sunt prost scrise din criză de timp şi, evident, nu trebuie să plagiezi", a mai spus el.

"O adevărată teză de doctorat se scrie abia după ce ai susţinut deja o teză de doctorat"

Rectorul Academiei de Studii Economice (ASE), profesorul universitar Pavel Năstase, spune că totul depinde de domeniul în care îţi dai doctoratul, fiindcă nu există o reţetă a unei teze de succes.

"Sunt facultăţi care publică ghiduri de doctorat, însă nu poţi să spui că există o reţetă generală. În mediul academic, noi spunem că o adevărată teză de doctorat se scrie abia după ce ai susţinut deja o teză de doctorat. Aşa se şi întâmplă cu lucrările care se publică, doctoranzii le rescriu pe baza experienţei proprii şi a observaţiilor făcute de comisie. Teza nu trebuie judecată ca o operă, ci ca o culegere de idei şi de concluzii la care doctorandul ajunge. Din păcate, nu întotdeauna o teză se finalizează printr-un produs finit", a explicat el.

Năstase a mai spus că la redactare apar probleme atunci când îţi reciteşti lucrarea şi îţi dai seama că mai vrei să adaugi ceva, dar acel ceva nu se potriveşte cu ceea ce ai scris în capitolul următor, ceea ce devine ameţitor pe măsură ce se apropie ziua predării lucrării. Prin ceva asemănător trec şi candidaţii la examen când îşi recitesc lucrarea înainte să o predea şi fac corecturi pe ea.


INTERVIU Lingvistul de la Cambridge, mentorul studenţilor români

Profesorul britanic Ian G. Roberts, cel datorită căruia doi studenţi români vor putea merge anual la doctorat la Cambridge, a povestit pentru „Weekend Adevărul“ despre mecanismul unei limbi şi despre sursa xenofobiei britanicilor faţă de imigranţi. Alături de el, şi-au spus povestea şi cei doi lingvişti români cărora le-a fost mentor anul trecut la Cambridge.

Universitatea din Bucureşti nu este de acord cu doctoratul la frecvenţă redusă şi solicită rediscutarea modificărilor

Universitatea din Bucureşti (UB)  nu a fost consultată în privinţa elaborării ordonanţei de urgenţă prin care s-a schimbat Legea Educaţiei şi nici în privinţa redactării comunicatului referitor la această Ordonanţă din partea Consiliului Naţional al Rectorilor. Ca atare, reprezentanţii UB nu sunt de acord cu unele prevederi ale OUG, printre care şi doctoratul la frecvenţă redusă.

DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar

Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

Educație

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite