ANALIZĂ Drumul din rural spre universitar, surpat de sărăcie şi incompetenţă

ANALIZĂ Drumul din rural spre universitar, surpat de sărăcie şi incompetenţă

Drumul din rural spre universitar, surpat de sărăcie şi incompetenţă. FOTO: Arhivă

Doar 26 % din tinerii români aveau finalizate studiile superioare anul trecut. Cel puţin aşa reiese din ultimul studiu Eurostat, care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul de cetăţeni cu vârste între 30 şi 34 de ani care au terminat o facultate. Specialiştii afirmă că cei mai afectaţi sunt tinerii din mediul rural.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înaintea noastră se află Italia, Croaţia, Malta. La polul opus, cu aproximativ 50% de absolvenţi de studii superioare, încadraţi în aceeaşi categorie de vârstă, se poziţionează Lituania, Cipru şi Irlanda, potrivit aceleiaşi surse.

Specialiştii în Educaţie explică că una dintre principalele cauze care a dus la această situaţie îngrijorătoare este neglijarea sistemului de învăţământ preuniversitar, în special a ciclului liceal, din mediul rural. Asta, cu toate că în 2017 mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 15-19 ani trăiau în mediul rural (53% în mediul rural şi 47% în mediul urban), se arată într-o analiză realizată de Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei).

„Decalajul accesului la educaţie între populaţia din mediul urban şi cea din mediul rural apare începând cu ciclul primar. Factori precum distanţa mare de la domiciliul elevilor până la şcoală, proporţia mare de profesori necalificaţi în şcolile din mediul rural, lipsa resurselor financiare în familie şi comunitate pentru a oferi elevilor toate cele necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului educaţional contribuie, direct sau indirect, la o pregătire mai slabă a elevilor din mediul rural şi, implicit, la un abandon şcolar mai mare în rural faţă de cel din urban“, se explică în studiu.

Apogeul abandonului şcolar este între clasa a VIII-a şi a IX-a

Directorul executiv la Fundaţia World Vision România, Daniela Buzducea, subliniază că rata abandonului şcolar în mediul rural ajunge la apogeu după finalizarea ciclului gimnazial (aproximativ 40%), conform Raportului Bunăstarea Copilului din Mediul Rural.

"Motivele abandonului variază de la imposibilitatea părinţilor de a acoperi costurile cu haine şi rechizite, distanţele foarte mari între comunităţile rurale şi licee, costul ridicat al abonamentului pentru transportul în comun între localităţi sau lipsa surselor constante de venit ale părinţilor. Vorbim, în fapt, despre copii care locuiesc în comunităţi izolate, acolo unde părinţii lor nu au acces la locuri de muncă bine plătite şi unde drumul până la liceu poate să însemne banii pe care familia i-ar folosi pentru supravieţuirea lor zilnică.

De mai bine de 10 ani, Proiectul <<Vreau în clasa a noua!>> derulat de Fundaţia World Vision România a ajutat peste 1.300 de elevi să meargă mai departe la liceu. Pe lângă bursa lunară, elevul mai beneficiază şi de activităţi pentru dezvoltarea abilitaţilor de comunicare, socializare şi lucru astfel încât să se poată integra în noul mediu şcolar, să fie perseverenţi şi să finalizeze cu succes liceul. Putem spune că am identificat un model de succes de intervenţie în reducerea abandonului şcolar şi suntem mândri să afirmăm că în 2017, promovabilitatea buriserilor <<Vreau în clasa a noua!>>  la exemanul de Bacalaureat a fost 76.4% faţă de 24.3% la nivel naţional în mediul rural", afirmă Buzducea.

Drumul până la liceu poate să însemne banii pe care familia i-ar folosi pentru supravieţuirea lor zilnică.

Datele arată că, în 2016, România avea un total de 1.534 de instituţii de învăţământ liceal, dintre care 1.289 (84%) erau în mediul urban şi 245 (16%) în mediul rural, procentele menţinându-se aproape neschimbate în ultimii 20 de ani.

Aceeaşi analiză evidenţiază că, anul trecut, din totalul absolvenţilor de liceu doar 26% aveau domiciliul în mediul rural (74% în urban), majoritatea făcând naveta către oraşul cel mai apropiat pentru a merge la şcoală. De altfel, cei care au învăţat la un liceu din mediul rural şi au promovat Bacalaureatul reprezintă numai 3% din totalul celor care au absolvit examenul naţional în 2017.

Având în vedere toate aceste date, experţii concluzionează că şansa unui elev din urban să promoveze examenul maturităţii este de 3.2 ori mai mare decât şansa unui şcolar din mediul rural. Un alt rezultat al analizei arată că din totalul absolvenţilor care ajung studenţi, doar 31% provin din mediul rural.

Proporţiile cele mai mici de studenţi din mediul rural se înregistrează în cazul universităţilor din zona artelor (de pildă, UNATC are numai 5% studenţi din rural) sau în cazul universităţilor cu taxe de studiu ridicate (la domenii precum arhitectura sau medicina). La polul opus, universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau universităţile tehnice au semnificativ mai mulţi studenţi din mediul rural. Acest fapt corespunde cu proporţia mai mare de elevi din mediul rural observată în liceele tehnice sau în cele de profil resurse.

Instituţiile de învăţământ superior cu cel mai mare număr de studenţi din mediul rural în 2017-2018 sunt Universitatea „Ştefan Cel Mare“ din Suceava (52% din rural, 48% din urban) şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara (46% din rural, 54% din urban).

Locuri speciale pentru elevii din mediul rural

Ministerul Educaţiei a alocat, luna trecută, pentru prima oară locuri speciale în universităţi pentru elevii care au absolvit licee din mediul rural. Concret, pentru anul universitar 2018-2019 sunt prevăzute 2.000 de locuri pentru aceştia. Adoptarea măsurii vine în urma presiunilor făcute de organizaţiile studenţeşti pentru a creşte gradul de incluziune al tinerilor din rural în mediul universitar. Preşedintele Edu Cer, Ştefan Vlaston, opinează că „politica în sine nu este rea. Totuşi, cred că dacă realmente ne dorim să-i integrăm pe aceşti tineri în mediul universitar ar trebui mai degrabă să creştem calitatea învăţământului din rural de la cele mai mici clase. Nişte locuri speciale nu sunt îndeajuns pentru a rezolva o problemă de sistem“, explică Vlaston.

citeste totul despre: