CRED a fost lansat cu următoarele obiective:

„În cadrul proiectului „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi“ (CRED) se va realiza abilitarea curriculară a 55.000 de cadre didactice (15.000 din învăţământul primar şi 40.000 din învăţământul gimnazial) în vederea unei abordări metodologice centrate pe competenţe-cheie, în acord cu noul curriculum. În acelaşi timp se urmăreşte formarea profesorilor în contextul adaptării activităţilor de învăţare la nevoile specifice ale fiecărui elev, în special ale celor aflaţi în risc de abandon şcolar.

În acest sens, vor fi alcătuite 2.750 grupe de profesori în toate judeţele şi în Capitală, care vor beneficia de 330.000 ore de formare la nivel naţional, implicând aportul a 900 de formatori. Se vor acorda subvenţii de 600 de lei pentru toţi cei 55.000 de participanţi la cursurile de formare şi 150 de premii pentru cadrele didactice autoare de bune practici. De asemenea, vor fi elaborate 18 ghiduri metodologice care acoperă toate disciplinele prevăzute în noile planuri-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educaţionale deschise (RED) pentru toate disciplinele. Acestea vor fi accesibile elevilor şi cadrelor didactice atât în centrele de resurse educaţionale deschise, cât şi pe o platformă on-line de e-learning.“

„Realizarea de cercetări şi studii tematice privind aplicarea noului curriculum din perspectiva dezvoltării competenţelor-cheie, între care şi documentul de politici educaţionale „Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional“, precum şi sprijinirea elevilor care aparţin grupurilor vulnerabile, sunt alte obiective importante ale CRED. Bugetul alocat este de 196.586.777 lei prin finanţare din fonduri europene (POCU)“. 

Sună foarte bine aceste obiective, atât de necesare pentru, nu-i aşa, „nevoia disperată că România să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat“.

Ce s-a ales de acest proiect, început sub ministeriatul lui Liviu Pop?

La 6 noiembrie 2017, „Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi partenerii desemnaţi (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Casele Corpului Didactic din judeţele Botoşani, Braşov, Buzău, Cluj, Olt, Teleorman, Timiş şi din municipiul Bucureşti, respectiv Inspectoratele Şcolare Judeţene Iaşi, Bihor şi ISMB) au semnat luni, 6 noiembrie, un acord privind derularea proiectului „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi“ (CRED)

Apoi, a avut loc Conferinţa de lansare a proiectului „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi - CRED“ (28 martie, ora 9:30, Hotel Sheraton, Platinum Grand Ballroom).

Suntem în luna mai şi nu se mai ştie nimic de acest proiect. Pe pagina oficială a proiectului a apărut în data de 5 aprilie 2018  doar un anunţ privind „ documentaţia de atribuire şi caietul de sarcini aferente procedurii de închiriere a unui spaţiu de birouri, utilizabil ca sediu de proiect, dotat cu utilităţi şi spaţii de parcare, necesar funcţionării echipei de implementare“.

Timpul trece, vin examenele naţionale şi vacanţa de vară, actualul ministru va pleca şi el cum au plecat şi ceilalţi şi de proiect risca să se aleagă praful. 

De ce nu se face selecţia celor 900 de formatori şi a echipei de experţi care să-i formeze pe aceşti formatori? Episodul nu-i deloc simplu, trebuie organizat în mai multe locaţii din ţară, pe timpul vacanţei de vară.

Problemele legate de curriculum sunt cele care afectează în cel mai înalt grad învăţământul românesc, şi reprezintă unele din cauzele abandonului şcolar şi analfabetismului funcţional.

Actuala arhitectură curriculară conţine doar dimensiunea conceptual-teoretica, dar nu conţine dimensiunile aplicativ-practică, inter şi transdisciplinară, generatoare de învăţare continuă. Este, în esenţă, aceeaşi arhitectură de acum 50 de ani.

Mai grav, educaţia nu reprezintă un „cadru atractiv de învăţare“, pentru că nici profesorii nu au suficiente grade de libertate pentru a adapta curricula contextului economic, social, cultural în care lucrează. Şcoala funcţionează acum ca un malaxor, ca patul lui Procust, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate.

Contextul educaţional a fost complet schimbat de apariţia erei digitale. Nu poţi preda ca în urmă cu  20 de ani acum, când tehnologia digitală a invadat viaţa elevilor.

Toate aceste probleme şi multe altele ar fi trebuit lămurite în acest proiect ambiţios, însoţit de dezbateri publice şi documente relevante.

Cum spuneam, timpul trece şi există riscul pierderii şi a acestor fonduri europene, cum s-a întâmplat cu atâtea altele. Pentru că sunt mai dificil de gestionat, nu există portiţe de eludare a criteriilor stricte de evaluare a îndeplinirii lui?

Util ar fi un anunţ de modul în care se derulează proiectul, de etape şi datele precise de îndeplinire a obiectivelor.

Să mai credem în CRED? Pe măsură ce timpul trece speranţele născute  de acest proiect sunt tot mai mici.