Ministrul Educaţiei: O nouă Lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii. Ponta îl avertizează pe Sorin Cîmpeanu „să nu se grăbească”
0
O nouă lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii. Aşa a declarat miercuri ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a arătat că este hotărât să schimbe sistemul din temelii, precizând însă că noua lege ar putea fi adoptată, cel mai devreme, în 2016-2017. Câteva ore mai devreme, Victor Ponta declarase că nu e de acord să schimbe legea Educaţiei „până nu o facem ca în Europa sau ca în America, mai bine zis”.
UPDATE „O nouă Lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii. Este exclus să avem modificări generate de o nouă lege a Educaţiei în timpul anului şcolar sau universitar. Modificările vor produce efecte începând cu anul şcolar şi universitar următor, cel mai devreme”, a precizat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei declaraţii de presă care a avut loc miercuri.
De asemenea, el a adăugat că o Lege a Educaţiei trebuie să răspundă la câteva cerinţe: „una din cerinţe este debirocratizarea sistemului de învăţământ, profesorii nu mai trebuie să producă documente, ci un progres clar”.
Acesta a declarat că vor fi consultaţi şi reprezentanţii mediului socio-economic şi să fie consultate patronatele deoarece calificările trebuie să fie relevante pe piaţa muncii, urmând să fie consultaţi şi experţi din educaţie, inclusiv foşti miniştri ai Educaţiei.
„Numai în momentul în care vom avea identificat acel numitor comun vom promova noul proiect al Legii Educaţiei. Consider că în absenţa acestui mod de lucru nu putem să asigurăm realizarea acelui obiectiv mult aşteptat de modernitate, calitate a învăţământului românesc”, a completat ministrul.
Acesta a precizat că procesul de consultare va fi gestionat de Ministerul Educaţiei, iar în momentul în care va exista un proiect coerent, acesta va fi înaintat Parlamentului, nefiind adoptat „prin asumarea de răspunderi”.
Cîmpeanu a adăugat că, din punctul său de vedere, dezbaterile din Parlament vor putea fi realizate într-un „timp relativ scurt”.
„O noua lege trebuie să asigure premise optime pentru reforma curriculară. Principiile reformei curriculare sunt deja adoptate: învăţământul centrat pe elev, promovarea competenţelor cheie care asigură transferul cunoaşterii, competenţe de comunicare în limbi materne şi stăine, digitale, matematice şi ştiinţe, competenţe civice şi sociale, culturale şi a învăţa să înveţi. Pentru asta avem curricula aprobată pentru clasele I-IV. Se lucrează intens pentru curricula V - XII, dar legea educaţiei trebuie să asigure pragul eficient pentru aceste curricule”, a spus Cîmpeanu.
El a atras atenţia asupra faptului că dacă la clase nu se predă conform acestei curricule, şansele de atingere a obiectivelor sunt minime.
„O nouă lege trebuie să dea importanţa cuvenită învăţământului profesional, să asigure cadrul susţinerii învăţământului special, să asigure reglementarea manualelor şcolare ca şi elemente de importanţă naţională şi nu aşa cum se întâmplă acum. O nouă lege trebuie să asigure cadrul pe care se poate fundamenta profesionist costul standard per elev”, a spus ministrul Educaţiei.
De asemenea, acesta a adăugat că o salarizare diferenţiată a profesorilor, în funcţie de rezultatele elevilor şi progresul şcolar, poate fi luată în considerare, însă a ţinut să precizeze că şi-ar dori ca această lege să stimuleze cadrele didactice să creeze manuale.
Clasificarea universităţile trebuie să fie profesionistă şi transparentă
Despre clasificarea universităţilor, acesta a menţionat că trebuie să fie profesionistă şi transparentă şi să şină seama de relevanţa calificărilor pe piaţa muncii.
„Am primit chiar astăzi o solicitare de la primul ministru în ceea ce priveşte IT-ul. Sunt multe alte lucruri care trebuie păstrate din actuala Lege a Educaţiei. Trebuie să vedem care e maniera în care asociaţiile studenţilor consideră că pot fi reprezentate mai bine în activitatea universitară”, a spus Cîmpeanu.
Elevii de clasa a III-a vor învăţa tot după vechile manuale
În legătură cu problema manualelor pentru clasa a III-a, Cîmpeanu a spus că a primit o solicitare de la Uniunea Editorilor din România (UER) de suspendare a procesului şi de prelungire a termenului de depunere a ofertelor până pe 15 iulie.
„Solicitarea este motivată deoarece procedura prevede minimum şase luni între publicarea programelor şcolare în Monitorul Oficial (care s-a făcut pe 13 ianuarie). Perioada de punere a contestaţiilor este până pe 15 august, iar soluţionarea contestaţiilor se va face până pe 15 septembrie. În acest context, decizia este de a retipării manualele de clasa a III-a, iar în paralel vom lansa şi licitaţia pentru manualele de clasa a IV-a”, a precizat Cîmpeanu care a adăugat că se va retipări un procent de 15% şi se va merge cu manualele vechi tot anul şcolar.
„Există şi varianta să nu fie contestaţii, ceea ce înseamnă că, teoretic, pe 15 septembrie am putea avea manuale noi de clasa a III-a”, a mai spus ministrul.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis că o parte dintre camerele video de la BAC-ul din această vară vor înregistra şi audio.
„5% dintre camerele video de la BAC-ul de anul acesta va înregistra şi audio. Există recomandarea Ministerului de a implementa şi sisteme audio. Mi se pare relevantă pregătirea elevilor, nu supravegherea”, a spus acesta.
Intervenţia lui Victor Ponta
Premierul Victor Ponta l-a atenţionat, miercuri, pe ministrul Educaţiei, să nu se grăbească şi să nu cadă în „capcana” în care au căzut şi alţi foşti miniştrii.
„Să nu cădeţi în capcana în care au căzut toţi miniştrii. O să facem o nouă lege atunci când e toată lumea de acord: Parlamentul, preşedintele României, sindicatele, profesorii, elevii, părinţii. Am văzut că a început iarăşi agitaţia, că schimbăm legea. Eu nu sunt de acord să schimbăm nicio lege a Educaţiei până nu stă toată lumea la masă, până nu o gândeşte pe termen lung, până nu o facem ca în Europa sau ca în America, mai bine zis", i-a spus Ponta ministrului Educaţiei, în şedinţa de guvern, potrivit Mediafax.
Premierul i-a mai transmis lui Cîmpeanu să facă legea „atunci când e toată lumea de acord”, dar în acelaşi timp să fie „foarte implicat” şi să dea mesaj de „seriozitate”.
În acest context, Victor Ponta a spus: „Că sunt lucruri de îndreptat, bineînţeles că sunt lucruri de îndreptat şi vă rog ca, de pe acum, la cererea companiilor de IT, să găsiţi soluţii să avem mai multe locuri la facultatea de IT. Degeaba producem metalurgişti şi tot felul de alte meserii pe care nu le mai caută nimeni. Toată lumea caută IT-işti şi nu avem absolvenţi destui. Şi chiar vă rog să vă întâlniţi cu rectorii, să găsiţi soluţii să avem mult mai multe locuri pentru acest domeniu, care suferă în România de lipsă de oameni pregătiţi”.
Declaraţiile premierului vin în contextul în care ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat o conferinţă de presă, pentru astăzi, pe tema noului proiect al Educaţiei, dar şi pe tema licitaţiei pentru achiziţia manualelor de clasa a III-a.
Proiectul de lege, care se află de trei zile în dezbatere publică a stârnit deja numeroase controverse, fiind renegat de însăşi Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei de Învăţământ a Senatului, de unde a plecat acest document, spre consultare.
„Aş vrea să nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect. Au rezultat din dezbaterea din Comisia pentru Învăţământ a Senatului”, a declarat marţi la Adevărul Live Ecaterina Andronescu.
Cum arată proiectul trimis la sindicate
Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt cuprinse în iniţiativa legislativă de la care vor începe dezbaterile pentru modificarea Legii educaţiei.
Proiectul Legii educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei.
Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.
Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.
Evaluarea cu calificative în gimnaziu şi trei probe în plus la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a
Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.
În învăţământul secundar se acordă calificative la disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaţional.
La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale, au scris iniţiatorii proiectului de modificare a Legii educaţiei.
La Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar.
Rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.
În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.
Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.
În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.
În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.
Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.
Probele orale de la examenul de bacalaureat, susţinute în cursul anului şcolar
Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.
La examenul de bacalaureat vor fi susţinute: proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.
Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.
Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.
În prezent, probele sunt susţinute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.
Contract educaţional încheiat de unităţile de învăţământ cu părinţii
Potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naţionale ale părinţilor şi aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei, fiind particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia Consiliului de administraţie.
Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ va fi sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.
Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenţie şi se va sancţiona cu amendă între 100 şi 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda şi în situaţia distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii, se mai arată în proiect.
În acest caz, aplicarea contravenţiei se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obţinuţi vor fi utilizaţi exclusiv în folosul unităţii de învăţământ respective.
Proiectul mai prevede că unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.
Se încarcă comentariile...
