Isărescu: criza financiară, amplificată de slaba educaţie financiară a populaţiei

Nivelul scăzut al cunoştinţelor financiare a amplificat impactul crizei financiare, iar populaţia ar trebui să cunoască noţiuni economice pentru a lua decizii corecte în privinţa produselor şi serviciilor financiare, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă pe tema educaţiei financiare.

"Cele mai recente evaluări şi analize ale Comisiei Europene subliniază rolul pe care nivelul scăzut al cunoştinţelor economice, financiare l-a avut în amplificarea impactului crizei globale. Cu toate că Uniunea Europeană acordă o atenţie sporită educaţiei financiare în ultimii ani, multe state europene încă nu răspund adecvat la această problemă, iar populaţia nu deţine încă suficiente cunoştinţe care s-o ajute să înţeleagă serviciile şi produsele financiare pentru a lua deciziile corecte", a declarat joi Mugur Isărescu, la conferinţa internaţională "Educaţia financiară: investiţie în viitorul societăţii".

Isărescu a reamintit că, în cadrul unui sondaj realizat de Banca Mondială despre cunoştinţele financiare ale populaţiei, indicele pentru România se situează la poziţia 31, pe o scară de la 0 la 100, sub medie.

Ce cunoştinţe financiare au românii

Consilierul BNR, Adrian Vasilescu, a spus la rândul său că nu există date exacte privind nivelul de educaţie financiară a populaţiei României, dar datele relative arată că nivelul este slab, că educaţia financiară din şcoli este slabă şi cunoştinţele populaţiei în materie de economie sunt reduse.

El a mai spus că, în Uniunea Europeană, după populaţie, România este pe locul şapte, după PIB-ul total, pe locul 17 şi după PIB-ul pe locuitor suntem pe ultimele locuri: PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (locul 27) şi PIB-ul pe locuitor la nivelul consumului efectiv (28) din 28 de ţări.

„Să vă dau un exemplu: România are 20 de milioane de locuitori, Finlanda are cinci milioane de locuitori. PIB-ul Finlandei (în jur de 200 de miliarde de euro) este mai mare decât PIB-ul României (în jur de 130 de miliarde de euro). Finlandezii împart 200 de miliarde de euro la cinci milioane de locuitori şi noi împărţim 130 de miliarde de euro la 20 de milioane de locuitori. E drept aşa? Această nedreptate ne-o facem singuri prin lipsa noastră de educaţie financiară”, a spus Vasilescu.

BNR se implică în educaţia tinerilor prin diferite proiecte. Spre exemplu, în această săptămână, sub egida Global Money Week, se derulează vizite la sediile BNR, la sediul central şi în sucursale, prezentări şi vizionări de filme privind istoria banilor, elemente de siguranţă a bancnotelor.

Pricopie: „Mi-aş dori să fiu ministrul Educaţiei şi Finanţelor, poate aş rezolva şi procentul din PIB”

La rândul său, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, consideră că problematica educaţiei financiare a copiilor trebuie abordată dintr-o perspectivă cât mai largă, legată de trecut, prezent şi viitor, astfel încât elevii să fie mult mai bine pregătiţi să înţeleagă şi să se confrunte cu viitorul, "pentru că ei au mai mult viitor în faţă decât noi".

"Vorbeam în Guvern săptămâna trecută, din nou, pentru că s-a discutat şi cu alte ocazii, despre faptul că România este pe unul dintre ultimele locuri la numărul de firme la mia de locuitori. Are legătură cu înţelegerea conceptului de bani, şi de muncă, şi de educaţie financiară şi vom fi în continuare pe ultimul sau ultimele locuri dacă nu facem paşi semnificativi toţi - noi la şcoală, dumneavoastră prin instrumentele pe care le aveţi, într-o manieră integrată - pentru a creşte orizontul copiilor de astăzi, antreprenorilor de mâine", a spus Pricopie.

El a precizat că tinerii trebuie să înţeleagă că atunci când se vorbeşte despre bani se vorbeşte, de fapt, despre valori, dacă sunt asociaţi cu termenii de "muncă", "responsabilitate".

El a mai spus că şi-ar dori să fie ministrul Educaţiei şi Finanţelor, întrucât din această postură ar rezolva probabil "şi procentul din PIB", atrăgând o finanţare mai mare de la buget pentru învăţământ.

Educaţia financiară în şcoli

Educaţia financiară se studiază ca disciplină opţională în învăţământ pornind din clasa a III-a.  Programa  răspunde unei iniţiative dezvoltate de Comisia Europeană în toate statele membre ale UE şi îşi propune educarea consumatorului şi dezvoltatea receptivităţii elevilor pentru domeniul financiar.

Programa pentru „Educaţie financiară” a fost elaborată în colaborare cu serviciul de educaţie al Băncii Naţionale Române, care a pilotat cursurile pentru această disciplină în mai multe unităţi şcolare, încă din anul 2010-2011.

Necesitatea disciplinei şcolare „educaţie pentru societate”

Mi-a atras atenţia declaraţia lui Mugur Isărescu: „A face politică monetară cu un public needucat este dificil. Vrem că educaţia financiară să nu rămână doar la nivelul elitelor”. Declaraţia este mai amplă şi deplânge lipsa educaţiei financiare la tineri, a modului cum înţeleg să-şi gestioneze „banul din buzunar" .

Secretul succesului în educaţia finlandeză. Cât de potrivit este modelul pentru învăţământul românesc

Aproape o jumătate de secol de reforme şi o uriaşă investiţie, financiară şi socială, au dus la crearea celui mai performant sistem de educaţie din lume – şcoala finlandeză. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă  cu experţi români şi finlandezi pentru a aduce la lumină secretele acestui model.

Copiii din clasele primare vor studia filosofia, educaţia financiară şi educaţia pentru societate

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a aprobat, prin ordin de ministru, implementarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale „Educaţie pentru societate”, „Filosofie pentru copii” şi „Educaţie financiară”.