Faţa nevăzută a „Săptămânii Altfel”

Dacă în anii trecuţi, îţi puteai da seama că suntem în „Săptămâna Altfel” după cozile de copii de la muzee şi autobuzele RATB cu afişajul „Elevi – cursa specială”, anul acesta în Săptămâna Altfel elevii au circulat cu autobuzele normale către parcuri, terase şi mall-uri, pe cont propriu, chiar în timpul programului de şcoală.

Iar asta se întâmplă pentru că birocraţia a depăşit în 2014 cotele suportabilităţii, în ceea ce priveşte măsurile de siguranţă pentru activităţile din afara perimetrului şcolii. La primele ediţii, pentru a implica elevii în toate activităţile din afara şcolii, era nevoie de un singur proces verbal semnat de tutorii legali la şedinţa cu părinţii. 2014 a venit cu noi reglementări – pentru fiecare copil, părintele trebuia să semneze câte un process verbal pentru fiecare activitate. Iar acest lucru nu a făcut decât să descurajeze profesorii să propună activităţi în afara şcolii, tocmai pentru a evita dosarele de sute de pagini şi organizarea de noi întâlniri cu părinţii.

De aceea, cele mai multe dintre activităţi au fost organizate în cadrul şcolii sau liceului, fără prea multe resurse şi de multe ori, fără să le ofere noi perspective copiilor. Prezentările sunt susţinute în mare parte de elevi, ceea ce în mod normal ar aduce un aer proaspăt în sistemul clasic de învăţământ, dacă elevii nu s-ar simţi constrânşi în mare măsură de aceleaşi şabloane.

În acelaşi timp, implicarea în activităţi le da tinerilor ocazia să îşi asume responsabilităţi, să îşi structureze ideile şi să se organizeze mai bine. Este o bună oportunitate pentru ei să descopere ce le place şi să îşi îmbunătăţească abilităţi ca vorbirea în public sau sinteza ideilor.

Practic, „fiind voluntari în organizarea simpozioanelor, a sesiunilor de comunicare sau a altor evenimente din şcoală, pot descoperi la ce sunt buni”, aşa cum mi-a marturist Ioana Dobranici, elevă la Colegiul Naţional I.L.Caragiale şi cursantă Shakespeare School, care a avut ocazia să fie fotograf la evenimentele liceului, să susţină prezentări în cadrul simpozionului şi să ajute la organizarea Sesiunii de Comunicări la Limba latină, competiţie la care au participat mai multe licee.

Tot în Săptămâna Altfel au loc etapele naţionale ale olimpiadelor, dar şi diverse concursuri organizate de facultăţi pentru a atrage elevii buni. Dacă acestea sunt justificări cât se poate de pertinente pentru absenţa de la activităţile din şcoală, mulţi elevi aleg să rămână acasă sau să îşi facă singuri programul. Ceea ce se întâmplă mai ales când evenimentele nu ating teme de interes pentru majoritatea tinerilor.

Una peste alta, cred că cel mai bine e să ne uităm la beneficii. Organizând evenimentele în şcoală, elevii au lucrat în echipă alături de colegi si profesori, au ieşit din zona de confort, s-au structurat ideile, au pregătit prezentări şi au vorbit în public, au făcut faţă situaţiilor de criza din cadrul prezentărilor atunci când nu a mers totul exact cum era planificat - practic au învăţat dintr-o experienţă.

Pe lângă experienţă, elevii care s-au implicat în organizarea activităţilor au acumulat şi un mic portofiliu de diplome, care pot face departajarea la angajare sau la înscrierea în programe de tineret, voluntariate sau internship-uri.

E drept că Săptămâna Altfel se adresează în mare parte tot elevilor buni, dar uşor, uşor, au fost angrenaţi în activităţi şi alţi elevi care poate au descoperit ceva despre ei, despre un domeniu sau o direcţie pe care o pot urma mai târziu în carieră. Cu cât mai multe activităţi, cu atât mai bine!