Efectul „denunţului“ de la Olimpiadă – subiecte unice din 2018

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii din Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Prahova au avut de rezolvat, la faza pe judeţ a Olimpiadei la Limba şi literatura română, un subiect în care li se cerea să îşi imagineze că sunt personajul ce colectează taxele de la ţăranii din romanul „Moromeţii” şi să redacteze un referat prin care să îl denunţe ca „element duşmănos” pe Ilie Moromete FOTO Adevărul
Elevii din Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Prahova au avut de rezolvat, la faza pe judeţ a Olimpiadei la Limba şi literatura română, un subiect în care li se cerea să îşi imagineze că sunt personajul ce colectează taxele de la ţăranii din romanul „Moromeţii” şi să redacteze un referat prin care să îl denunţe ca „element duşmănos” pe Ilie Moromete FOTO Adevărul

Subiectele de la olimpiadele judeţene ar putea fi unice pe ţară de anul şcolar viitor, după ce elevilor din mai multe judeţe li s-au cerut la Olimpiada de Limba Română, desfăşurată sâmbătă, să îşi imagineze că îl denunţă pe Ilie Moromete ca „element duşmănos” partidului. Subiectul a fost catalogat de Ministerul Educaţiei ca inadecvat.

Subiectul de la Olimpiada judeţeană de la Limba Română prin care elevilor de clasa a XII-a din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Prahova li s-a cerut să-şi imagineze că sunt personajul ce colectează taxele de la ţăranii din romanul „Moromeţii“ şi să redacteze un referat scris prin care să denunţe „calitatea de element duşmănos a lui Ilie Moromete“ respectă programa şcolară şi regulamentul specific Olimpiadei, potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei. Cu toate acestea, formularea este „inadecvată, iar relevanţa unui astfel de item pentru cunoştinţele şi creativitatea elevilor este discutabilă“, mai arată documentul. 

Comunicatul vine după ce un cadru didactic de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Ploieşti, care a participat ca evaluator la etapa judeţeană, a postat pe Facebook un mesaj în care susţine că a face dintr-un denunţ un subiect de olimpiadă întrece limita bunului -simţ. Totodată, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas, susţine nu numai că subiectul este inadecvat, dar cuvântul „denunţ“ ar fi folosit greşit în formularea cerinţei.

„Acolo nu este vorba de denunţ, ci de delaţiune. Domnul profesor care a conceput subiectul ar trebui să citească DEX-ul, să vadă ce înseamnă cuvântul denunţ, care nu avea ce căuta în textul respectiv. Altceva trebuie să punem în valoare, ca oameni care ne îngrijim de viitorul copiilor“, a spus secretarul de stat.

Poziţia Ministerului este susţinută şi de către cadrele didactice din Capitală, potrivit cărora cerinţa s-ar regăsi mai mult în zona textelor oficial-administrative decât în zona literaturii şi că se exagerează extinderea anumitor teme literare pe modelul de receptare a realităţilor şi este depăşită zona artistică. „Textul literar trebuie să rămână în zona valenţelor plastice, să ofere nişte modele, direcţii de viaţă. Denunţul mi se pare mai mult în zona textelor oficial-administrative decât în zona literaturii. Se intersectează mult prea mult elementele stilurilor juridic-administrative şi beletristic. Nu cred că este un subiect care să poată evalua creativitatea nui copil sau înţelegerea textului“, explică profesoara de Limba şi literatura română, Ruxandra Achim, de la Colegiul „I.L.Caragiale“ din Bucureşti.

Pe de altă parte,  psihologul Mihai Copăceanu consideră că formularea subiectului de la Olimpiadă este o falsă problemă, întrucât unele opere literare nu pot fi rupte de contextul politic, iar cerinţa exprima clar că elevilor li se cerea să îşi imagineze, iar creativitatea „nu se supune vreunei legi“. 

„… nu văd ce subiect ar putea fi controversat sau care ar fi controversa, că doar creativitatea nu se supune vreunei legi, iar elevii au libertatea aici de a scrie cât mai bogat pentru a obţine note mari. Despre asta este olimpiada. Dacă citim subiectul, vedem clar că apar personajele, opera, şi cuvântul-cheie „imaginează-ţi“. 

Educaţia nu ar trebui să fie legată cu politica şi profesorii nu au voie să facă politică în şcoală. Dar pe unele opere din literatură chiar nu le poţi desprinde de contextul politic, fie el şi cu denunţări duşmănoase, o realitate cruntă, constantă a ultimilor 60 de ani“, scrie psihologul Mihai Copăceanu pe blogul Adevărul. 

Subiecte unice, pentru a preîntâmpina problemele

Potrivit comunicatului Ministerului Educaţiei, începând cu anul şcolar 2017-2018, subiectele pentru etapele judeţene vor fi elaborate de specialiştii din grupurile de lucru din Ministerul Educaţiei, pentru a preîntâmpina situaţii de acest gen. Chiar dacă logic asta înseamnă că testele vor fi unice pe ţară, secretarul de stat Gabriel Ispas lasă loc de interpretare.

„Vor fi făcute de grupuri de lucru la nivel naţional, dar pot fi multe subiecte din care se fac extrageri, nu este obligatoriu să fie aceleaşi subiecte pentru toată ţara. La momentul actual, cu excepţia a trei discipline, toate sunt făcute la nivel naţional, doar Româna, Ştiinţele sociale şi parţial Informatica erau descentralizate şi vedeţi ce bine a prins descentralizarea. Eu sunt adeptul descentralizării, dar în momentul în care un profesor greşeşte nu este întrebat profesorul, ci Ministerul Educaţiei. Ei o comit, 

iar alţii trebuie să răspundă pentru prostia lor“, a declarat pentru „Adevărul“ secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas.  

Subiect discutat şi la engleză

Şi elevii clasei a XII-a de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa, participanţi la faza pe şcoală a olimpiadei de engleză, au fost puşi să realizeze un editorial prin care să interpreteze deciziile Guvernului Grindeanu de a dezincrimina abuzul în serviciu. 

„Pornind de la textul de mai jos, scrie un editorial în care să interpretezi această chestiune controversată şi să evaluezi cum consecinţele unei asemenea decizii ar putea afecta securitatea ţării tale. Argumentaţia ta va avea o lungime de 200-250 de cuvinte“, a fost al treilea subiect la concurs, notat cu 25 de puncte. Textul pe care elevii trebuiau să-l comenteze era o relatare a situaţiei din România realizată de cotidianul britanic „The Guardian“. 

„Acolo a fost vorba de o olimpiadă locală, la nivelul unei şcoli, şi cadrul didactic respectiv a dat subiectul pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi şi este un subiect în concordanţă cu programa şcolară şi cu regulamentul privind organizarea acestor concursuri“, a explicat ministrul Educaţiei, Pavel Năstase.

Eleva cu punctaj maxim la olimpiadă: 

„Reacţia profesorilor care au contestat subiectele 

este exagerată“

Ionela Denisa Neagoe, elevă în clasa a XII-a în cadrul Colegiului „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina, a luat cel mai mare punctaj la etapa judeţeană de la Ploieşti a controversatei Olimpiade de Limba şi Literatura Română. După examenul de sâmbătă, 25 februarie, a luat 116 puncte, dintr-un maxim de 120. 

Adolescenta se declară complet surprinsă de scandalul care a izbucnit la nivel naţional, după ce un profesor din comisia de corectare şi-a exprimat indignarea că denunţul a fost introdus în curriculumul 

şcolar. Eleva spune că nu s-a gândit nicio clipă să facă o paralelă între contextul socio-politic actual şi cerinţele subiectelor pe care le-a avut de rezolvat, singurul ei gând fiind acela de a da un răspuns convingător. 

„Subiectele au fost imprevizibile pentru că, de obicei, cam asta înseamnă olimpiada la română. Oricât de mult vei încerca să studiezi din manual sau din programă va fi mereu un subiect la care nu te vei aştepta. Ar fi o ipocrizie să spun că subiectele au fost uşoare. Sincer, mi-au dat de gândit, mi s-au părut problematice, dar totodată şi interesante. Până acum n-am mai avut subiecte care să ne propună o astfel de incursiune în trecut şi o transpunere într-o parte neagră a istoriei noastre“, a spus Ionela Neagoe (19 ani). 

Eleva adaugă că subiectele i s-au părut provocatoare.

„Nu m-am gândit deloc la contextul actual, legat de ceea ce se întâmplă la DNA. M-am concentrat direct pe subiecte. Astea au fost subiectele, a trebuit să le rezolv. Cred că reacţia profesorilor care au contestat subiectele este una exagerată. A fost un raport, ca să fim clari, nu un denunţ, în care trebuia să-l prezentăm pe Ilie Moromete ca un element duşmănos. Mie mi s-a părut o transpunere interesantă şi din cealaltă perpectivă. Până acum am prezentat doar reacţiile oamenilor la ceea ce li se întâmpla, la regimul în care trăiau, iar acum am fost nevoiţi să gândim şi din cealaltă parte, din partea personajului care colecta cotele“, a adăugat Neagoe.  

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite