Adică banii contribuabililor, beneficiari ai acestui sistem, sunt utilizaţi de stat astfel încât 2 din 3 elevi nu sunt în stare să ia 5 la matematică la un astfel de examen.

Participarea a fost bună, 99%, 170.200 dintr-un total de 171.000. Iar medii generale peste 5 (română plus matematică), au fost 47%.

Cum arată situaţia generală

 Procentele oficiale de 65-68% de promovaţi la examene, anunţate de minister la evaluările naţionale din vară, sunt trucate, în sensul că se referă doar la elevii înscrişi la examene, ignorându-i pe cei care nici măcar nu au curajul să se înscrie. Deşi şi ei sunt copiii noştri, şi părinţii lor au plătit taxe şi impozite pentru ca statul român să-i înveţe carte.

Ţinând cont de toţi elevii înscrişi în clasa a VIII-a, procentul de promovare la Evaluarea Naţională din anii trecuţi este cca 50%. Şi chiar nu s-au mai făcut fraude în timpul examenului sau la corectarea tezelor? Să fim serioşi. Altfel cum se pot explica diferenţele de zeci de puncte procentuale  între judeţe sau între şcoli, la rezultatele de la examenele naţionale? S-au adunat elevii şi profesorii buni în anumite judeţe, şi elevii şi profesorii delăsători în alte judeţe? La zeci de mii de elevi şi mii de profesori nu stă în picioare o astfel de explicaţie. Statistic nu e posibil. Diferenţele mari între judeţe se explică prin nivelul diferit de corectitudine la supraveghere şi la corectare. Rezultă o cifră reală de promovare a examenelor naţionale asemănătoare celei de la simulare: 33-35%.

La simulare nu există nici o miză, notele se trec în catalog doar la dorinţa elevilor. De aici două consecinţe. Nu există tentaţia de fraudare a examenului, şi  nu toţi elevii şi-au dat silinţa maximă. Totuşi, statistic vorbind, aceasta este situaţia reală.

La Limba şi literatura română situaţia este mai bună: 63% procent de promovare. Dar atunci cum se explică procentul de 45% de analfabeţi funcţionali, la 15 ani, stabilit de testarea PISA? Mister!

Care sunt cauzele acestei situaţii?

Le spunem de mulţi ani, fără ca instituţiile care se ocupă de şcoală să le ia în seamă. Deşi an de an situaţia e şi mai proastă. Curios, dar acest lucru se cunoaşte la nivel înalt, dacă Liviu Dragnea declara la ultimul Congres:

România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat. Nu trebuie să ocolim realitatea şi nici să ne lăsăm păcăliţi de declaraţiile politice.“ Ce să înţelegem, că nici pe Dragnea nu-l bagă nimeni în seamă?

Curriculum aberant şi imposibil de parcurs de către  toţi elevii din gimnaziu

Am prezentat de curând cazul manualului de biologie de clasa a V-a, aprobat prin OM să intre în şcoli. Cu lista incompletă a noţiunilor pe care trebuie să le înveţe un copil de clasa a V-a.

Biotop, factori abiotici, biocenoza, ecosistem, biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, lanţuri trofice, descompunatorii, mimetismul, crustacee,  nutrienţi, graminee, moluşte,  protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton,  planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile,  fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Credeţi că s-a sesizat cineva? Şi-a pus cineva problema că manualul trebuie retras? Nimeni! Deşi aberaţia unui astfel de manual la clasa a V-a se vede din Cosmos! Şi nu este singurul caz. Şi atunci ce să ne mai mirăm de rezultatele proaste de la examene?

Şcoala îi obligă pe toţi elevii să înveţe aceleaşi lucruri

În Germania, începând din clasa a V-a, se desparte în şcoli filiera teoretică de filiera tehnologică. Tot în Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale. Parcurg curricule diferite, după posibilităţi şi interese. Şi nu se duc unde vor ei sau familiile lor. Ci unde decid profesorii şi psihologii şcolari. În România, la gimnaziu toţi elevii parcurg aceeaşi materie, au sau nu au înclinaţii spre un curriculum abstract, ca şi cum am vrea să-i facem pe toţi savanţi sau ingineri. Doar 20% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale, pentru că sunt prost organizate şi  nu le oferă tinerilor şansa angajării în piaţa muncii.

Iată un fragment din teza la matematică de la simularea Evaluării Naţionale, nu cele mai grele subiecte:

Vi se par simple, pentru orice elev de clasa a VIII-a?

La noi există teoria că trece cine poate, cine nu, îl priveşte. Nu este aşa. Şcoala este obligată, plătită fiind de părinţi prin taxe şi impozite, să se plieze pe nevoile, cerinţele, talentele şi aptitudinile fiecărui elev. Pentru că TOŢI părinţii contribuie la finanţarea şcolilor. Nu putem admite ca doar 33% dintre elevi sunt apţi pentru matematică de gimnaziu, iar restul nu e treaba noastră.

Şi atunci, trebuie să-i dăm dreptate dlui Liviu Dragnea când declara:

„România şi-a ratat proiectul de educaţie în primul rând pentru că l-a fragmentat politic. N-am ştiut să ducem la capăt un proiect solid şi unitar, inspirat din exemplul statelor care au reuşit. Am preferat să blocăm, să schimbăm, să întoarcem şi să experimentăm de fiecare dată când s-a schimbat guvernarea”.

N-o spun eu, o spune preşedintele partidului care a condus România 20 de ani din 28.