Din nou despre anularea examenelor naţionale de absolvire

Nu este prima oară când ridic această opinie. Vara trecută, după doar un semestru pierdut, au fost ţări care au anulat examenele de absolvire. Dar după trei semestre pierdute? Pentru 2021,  Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord  a anulat examenele de absovire ale elevilor. Şi ministrul Educaţie, Sorin Câmpeanu, a recunoscut în câteva intervenţii publice,  că s-au produs pierderi irecuperabile în procesul de învăţământ.

Soluţia ar fi echivalarea examenelor de absolvire cu media ultimilor patru ani de studii la disciplinele la care se dă examen de Bacalaureat sau Evaluarea Naţională.

Inegalitate de şanse

Este primul argument pentru anularea examenelor de absolvire. Educaţia online s-a derulat doar pentru două treimi dintre elevi. O treime nu a avut acces la acest tip de educaţie, din lipsa infrastructurii necesare, la elevi sau la şcoli. O altă tremie, deşi a participat intermitent la educaţia online, nu s-a ales cu mare lucru, pentru că n-a existat evaluarea şi concentrarea obositoare în faţa ecranelor timp de 6-7 ore pe zi şi-a spus cuvântul. În cel mai bun caz, doar o treime dintre elevi sunt pregătiţi corespunzător pentru examene, cu ajutorul meditatorilor sau a părinţilor, rudelor, suficient de pregătite să ajute copiii. Atunci, unde este egalitatea de şanse? Cum să dea acelaşi examen 2/3 dintre elevi nepregătiţi, şi o treime cât de cât pregătiţi?  O echivalare a notelor de la examenele de absolvire cu media ultimilor 3-4 ani ar fi mai aproape de egalitatea de şanse.

Creşterea abandonului şcolar. Există riscul ca o treime dintre abosolventi nici să nu participe la examenele naţionale. Fie nu se înscriu, fie nu se prezintă la probe. Aceştia nu se consideră capabili să reuşească la examene, după ce au văzut testele de examen publicate de ministerul Educaţiei. Mulţi elevi, dar şi părinţii lor, înţeleg că ar fi o pierdere de vreme şi de bani să continue la liceu sau la facultate, şi atunci se vor îndrepta spre piaţa muncii, interne sau din Europa.

Locurile de la facultăţi din anul întâi se vor ocupa doar în mică măsură (posibil o treime), la liceu nu se vor completa clasele a IX-a, rezultând un abandon şcolar în învăţământul obligatoriu de 10 clase mult crescut faţă de anii anteriori. Facultăţile care vor să le vină absolvenţi bine pregătiţi nu au decât să pună probe de admitere mai dure.

O echivalare a notelor de la examenele de absolvire ar da unui  număr mai mare de absolvenţi de liceu  şansa de a  putea merge în câmpul muncii cu diploma de bacalaureat, un atu importat în ocuparea unor joburi mai bine plătite.

Tentaţia de fraudare a examenelor va fi mare anul acesta. Speranţa ca autorităţile să închidă ochii este mare. Adică ne vom fura singuri căciula, lăsând candidaţii la examene să fure. Iar cei care nu vor fura, elevi buni şi foarte buni, de la liceele mari, bune şi foarte bune, vor lua note mai mici decât cei de la liceele în care va fi permis copiatul. Aceasta este egalitatea de şanse promisă de autorităţi? 

Diferenţa de fraudare a examenelor între şcoli, oraşe, judeţe, este încă un motiv pentru echivalarea examenelor de absolvire.

Starea psihică a elevilor care termină şcoala. Medicii ne spun că pandemia a avut efecte negative majore în echilibrul psihic al elevilor. Lipsiţi de prezenţă fizică la şcoală, alături de colegi şi profesori, elevii se simt debusolaţi, nu mai sunt încrezători în forţele lor, privesc cu anxietatea proba grea a examenelor de absolvire. Ştiind că au pierdut trei semestre, iar subiectele din testele de antrenament sunt la fel de grele cu acelea din anii anteriori, mulţi elevi se întreabă ce şanse ar avea să reuseasca la examenele de absolvire. Frica de eşec îi va face pe mulţi să refuze să participe la aceste examene, mai ales în mediul rural.

O echivalare a notelor de la examenele de absolvire ar fi o recunoaştere a faptului că vina principală pentru ce s-a întâmplat nu cade  în sarcina elevilor.

România a avut cel mai redus an şcolar, din punct de vedere al prezenţei fizice la şcoală. Alte ţări au ţinut şcolile deschise mult mai mult timp,  riscând,  dar ajutându-şi elevii să înveţe temeinic.

Absolvenţii de anul acesta nu au nicio vină că şcoala roamaneasca nu a fost pregătită pentru învăţământul online. Nici că autorităţile române au ţinut şcolile închise mai tot timpul pandemiei.

Ce să facem, să ne batem joc de soarta şi viitorul unor copii? Majoritatea neavând altă vină decât aceea că a dat pandemia peste ei exact în perioada ultimilor doi ani de şcoală.

Cine-şi imaginează că în cele trei semestre pierdute, elevii care n-au avut meditatori sau rude şi părinţi capabili să-i ajute vor fi capabili  să promoveze aceste examene, înseamnă că nu cunoaşte şcoala.

Singura soluţie onorabilă, corectă şi în interesul elevilor, este echivalarea examenelor de absolvire cu media notelor din ultimii 3-4 ani.