Diferenţe foarte mari între mediile de absolvire a claselor V-VIII şi mediile de la Evaluarea Naţională

Publicarea ierarhiei, în vederea admiterii la liceu, ne oferă ocazia să comparăm mediile de absolvire cu acelea de la Evaluarea Naţională. Cum se observă în tabele, mediile de absolvire sunt mult mai mari, comparativ cu mediile de la Evaluarea Naţională (EN), ceea ce pune sub semnul întrebării întreg sistemul de notare din gimnaziu.

Atitudinea „mămoasă” a unor profesori, hai să-i ajutăm pe copii, să intre la licee bune, are efect de bumerang. Distorsionează aprecierea părinţilor şi a elevilor asupra capacităţii acestora din urmă, asupra potenţialului şcolar şi drumului pe care să-l urmeze în viaţă. Să sperăm că în cele mai multe cazuri acest „ajutor” este dezinteresat.

Există diferenţe, şi nu puţine, de la 5,5 la EN, la 8,5 medii de absolvire. La EN condiţiile au fost stricte, supraveghere video, corectare în alte judeţe şi, mai ales, frica de anchete ulterioare.

Faptul că nu avem un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, care să măsoare progresul şcolar al elevilor cu ajutorul aplicaţiilor informatice, ne costă acum inducerea în eroare a părinţilor şi elevilor. Absolvenţi de clasa a VIII-a se duc la licee pretenţioase, departe de resursele şi înclinaţiile lor, de tipul de personalitate, nu performează şi în final pică la BAC sau nici nu se prezintă. 

Asta nu înseamnă că nu s-au produs deloc fraude, ci doar că au fost mai puţine.

Iată situaţia din judeţul Iaşi, un judeţ uşor peste medie în clasamentul pe ţară a judeţelor după rezultatele la EN ( promov. 80,7%).

Tabloul general al mediilor obţinute este relativ normal, se apropie de clopotul lui Gauss, având maximul la media 8, ceea ce este puţin exagerat. Mai corect, „cocoaşa” din curba lui Gauss trebuia să se afle undeva la 6,50-7.00.

Explicaţia vine din amplitudinea mediilor de absolvire şi din diferenţele comparativ cu mediile de la EN în tabelele următoare.

Tabelele au fost construite pe eşantioane de elevi (câte 20) care au avut mediile de admitere 3, 4, 5,... 10 (din Ierarhia Admitere 2016, sortaţi descrescător după media de admitere).

Din grafice se pot observa diferenţele enorme între mediile de la EN şi mediile de absolvire.

Diferenţele cresc cu cât mediile de la EN sunt mai mici. La mediile de 9 şi 10 avem diferenţe chiar inverse, mai mari la EN, comparativ cu mediile de la absolvire. Aceşti elevi n-au beneficiat de „sprijin” din partea profesorilor la mediile anuale, pentru că nu aveau nevoie.

Există salturi şi de la media 2 (EN) la 7,30 (media de absolvire) sau de la 4 (EN) la 8,50 (media de absolvire).

Din tabloul general al mediilor obţinute se observă faptul că mediile de admitere sub nota 6 sunt în jur de 40-45%. Din graficele detaliate pentru aceste medii, diferenţele dintre media EN şi cea de absolvire variază între 3 şi 4 puncte pentru aceşti copii.

Sunt şi elevi, puţini, la care media de absolvire, media la EN si media de admitere coincid. Prea puţini şi nu ei dau nota dominantă.

Este un procent foarte mare de elevi şi părinţi care au fost păcăliţi cu speranţa că nivelul lor de cunoştinţe este altul.

Până în prezent n-am auzit ca Ministerul Educaţiei să facă analize asupra acestor diferenţe inacceptabile, să stabilească motivele producerii lor şi să ia măsuri de remediere. Deşi aceleaşi diferenţe le constatăm an de an.

Cui serveşte această perpetuare a diferenţelor de evaluare în anii de studiu şi de la EN? Nimănui! Poate de data aceasta Inspectoratele Şcolare îşi vor pune întrebarea de unde provin diferenţe aşa de mari intre cele două categorii de medii şi va lua măsuri să nu se mai repete în anii urmatori.

Notă. Graficele si interpretarea statistică aparţin dnei Dr. Oana Lupu, căreia îi mulţumesc şi pe această cale.