Dascălii, în stradă. Alexandru Ghiţă, preşedinte Educativa Group, la Adevărul Live: „Ne trebuie un nou moment de revoluţie în educaţie”
0
Aproape 10.000 de dascăli, membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au ieşit miercuri în stradă, cerând ca educaţia să aibă parte de finanţarea promisă în lege: 6% din PIB. Despre problemele din învăţământ şi mirajul cifrei magice „6%”, dar şi ce s-ar putea face cu aceşti bani dacă sindicaliştii i-ar îndupleca pe guvernanţi am discutat la Adevărul Live, în cadrul emisiunii difuzate de la ora 12.00.
Între 9.500 - 10.000 de dascăli ai FSLI au mărşăluit miercuri în Capitală, nemulţumiţi de salariile din educaţie, care sunt aproape de 10 ori mai mici decât media europeană, şi ameninţă cu închiderea şcolilor.
Ei cer ca educaţia să primească 6% din PIB. Însă ce s-ar întâmpla dacă guvernanţii chiar ar acorda o asemenea finanţare învăţământului, unde ar trebui utilizaţi aceşti bani, către ce priorităţi?
La aceste întrebări am încercat să răspundem în cadrul emisiunii Adevărul Live, de la 12.00, alături de Alexandru Ghiţă, preşedinte EDUCATIVA Group.
Prin telefon au intervenit şi Alexandra Anton, expert în educaţie finlandeză, parte dintr-un proiect al Ministerului Educaţiei şi Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi.
Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi: „Cred că cel mai important lucru este acela că finanţarea sistemului de educaţie să fie cea corectă, aşa cum este ea prevazută în Legea Educaţiei. Nu ştiu dacă aţi văzut starea învăţământului prezentat de Inspectoratul Şcolar. Sunt în Bucureşti cadre didactice fără studii superioare. Gândiţi-vă cum este în mediul rural. În plus, Legea salarizarii nu prevede nimic legat de performanţa cadrului didactic. Nici măcar dacă fac performanţă nu sunt plătiţi corespunzător. Un cadru didactic trebuie să trăiască decent. Din păcate, în sistemul de educaţie, în acest moment prea este posibil. Sperăm să nu se ajungă la îngheţarea anului şcolar, iar lucrurile să se rezolve. Din păcate, în acest caz perdanţii ar fi tot copiii noştri şi ei nu sunt vinovaţi de nimic“, a precizat aceasta.
La ora 14.00, mitingul s-a încheiat, cu o prezenţă de aproape 10.000 de dascăli, potrivit organizatorilor.
ORA 12.32: În Piaţa Victoriei din Bucureşti s-au strâns peste 7.000 de oameni. Ei cer să li se plătească cei 6% din PIB şi să li e respecte drepturile pentru un trai decent.Nu mai vrem să mai fim umiliţi. Vrem să trăim decent“.
Educaţie fără bani nu există
Alexandra Anton, expert în educaţie finlandeză. „Banii sunt o miză foarte mare, mai ales ca suntem în an preelectoral.Pentru factorii de decizie, banii din educaţie sunt o cheltuială, pentru noi ei sunt priviţi ca o investiţie. Eu cred că banii pentru educaţie trebuie văzuţi de Guvern ca pe o investiţie. Părinţii români sunt dispuşi să plătească pentru educaţia copiilor lor, ceea ce în Finlanda nu se întâmplă. Educaţia bună fără bani nu se poate. Educaţia costă“
Profesorii români versus profesorii străini
Alexandru Ghiţă, preşedinte EDUCATIVA Group: „Diferenţa dintre salariile profesorilor noştri şi cei din străinătate, ţine de forţa economică a statului. În statele unde profesorii câştigă mult au veniturile de buget foarte mare“, a precizat acesta.
Ne trebuie un nou moment de revoluţie în educaţie
„În educaţie, nu avem imaginea unor pierderi măsurate în cifre. Ne trebuie un un nou moment de revoluţie în educaţie un moment de restructurare. Trebuie să schimbăm arhitectura cu totul. Să recunoaştem să statul nu poate să gestioneze situaţia şcolilor şi că, poate ar trebui să se dea mai mare putere pe plan local“, a concluzionat Alexandru Ghiţă.
Dascălii ies în stradă. Ce se poate face în educaţie dacă ar primi 6% din PIB
Mitingul din Capitală începe cu un protest în Piaţa Victoriei, între 11.00 şi 12.00, fiind urmat de un marş până la Parlament, pe traseul Calea Victoriei - Pod Naţiunile Unite - Bdul Naţiunile Unite - Bdul Libertăţii - Piaţa Constituţiei, circulaţia rutieră urmând să fie restricţionată, până la ora 15.00, pe acest traseu şi pe străzile adiacente.
Mişcarea de astăzi se poate transforma într-o grevă generală, care va închide şi şcolile, în cazul în care politicienii nu vor aloca 6% din PIB pentru educaţie, spune liderul FSLI Simion Hăncescu.
Hăncescu spune că vorbim despre salarii şi de 10 ori mai mici decât cifrele din alte state europene.
3 euro pentru o oră la catedră
În Luxemburg, un profesor de şcoală generală câştigă 85 de euro brut pe oră, în Danemarca – 75, Germania – 54, Finlanda – 41. Până şi în statele vecine, Ungaria (16 euro), Cehia (17 euro) şi Polonia (25 euro), tarifele orare brute sunt de câteva ori mai mari decât la noi, unde un profesor abia câştigă aproape 3 euro pe oră.
„Asta înseamnă că un profesor în România câştigă într-o lună cam tot atât cât câştigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau cât unul din Polonia în 14 ore“, susţine acesta, adăugând că sumele trebuie corelate totuşi cu puterea de cumpărare din fiecare stat.
Liderul FSLI a mai explicat că procentele din PIB alocate educaţiei au scăzut în mod constant, trend opus celui din străinătate, România ajungând în 2012 sub jumătatea mediei UE, cu 2,5% din PIB. Mai mult, spune Hăncescu, până şi state precum Burundi (8, 3% din PIB), Botswana (8,9%) sau Republica Moldova (9,6%) alocau educaţiei în 2009 mai mult decât noi.
Deocamdată, Guvernul a negociat cu Fondul Monetar Internaţional pentru anul viitor o majorare salarială cuprinsă între 3-4% pentru profesori debutanţi şi medici rezidenţi.
Peste 10.000 de dascăli ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ vor mărşălui miercuri în Capitală, nemulţumiţi de salariile din educaţie, aproape de 10 ori mai mici decât media europeană, şi ameninţă cu închiderea şcolilor.
Aproape 10.000 de dascăli din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) sunt aşteptaţi miercuri la miting în Piaţa Victoriei, urmat de un marş până în Piaţa Constituţiei, nemulţumiţi de subfinanţarea cronică din educaţie. Alţi 1.000 de profesori ai FSE Spiru Haret au protestat luni în faţa Parlamentului, cerând 6% din PIB. De ce se mută învăţământul românesc din clasă în stradă, am discutat, luni, la Adevărul Live.
Peste 1.000 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" vor picheta, luni, sediul Parlamentului, pentru a determina senatorii şi deputaţii să aloce şase la sută din PIB pentru învăţământ, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.
„Poziţia sindicatelor cred că este una corectă. Sunt foarte multe subiecte care, de-a lungul timpului, au fost amânate, neglijate, nediscutate”, a declarat vineri ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, în contextul în care principalele sindicate din educaţie au anunţat proteste de stradă cu mii de dascăli săptămâna viitoare.
Membrii FSLI au început protestele luni, prin organizarea unei greve japoneze în toate unităţile de învăţământ din ţară şi prin pichetarea sediilor Guvernului şi USL, de la ora 11.00, pichete la care participă peste 300 de dascăli. Sindicaliştii solicită salarii mai mari cu 50% pentru debutanţi şi 6% din PIB pentru educaţie începând din 2014, dar şi modificarea programelor şcolare.
Andrei Pleşu: ce înseamnă un „profesor bun”?
„Răsfoind prin arhivă, am găsit şi răspunsurile de mai jos, la întrebări repetate adesea, de-a lungul anilor. N-au încăput în carte, dar le consemnez, totuşi, pentru că tema e mereu actuală, mereu semnificativă, mereu dureroasă”, notează Andrei Pleşu, într-o postare pe blogul său de pe adevarul.ro în care vorbeşte despre ce înseamnă să fii un „profesor bun”.
Dascălii ies în stradă din 28 octombrie. Primăria Capitalei a aprobat protestele
Primăria Capitalei a aprobat miercuri pichetele, mitingul şi marşul anunţate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.) pentru sfârşitul lunii octombrie. Protestele încep săptămâna viitoare, cu pichetarea sediului Guvernului şi al USL, iar în noiembrie, 10.000 de dascăli sunt aşteptaţi la un miting în Bucureşti.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.) va depune, vineri dimineaţă, la Guvernul României, memorii individuale şi colective din partea a peste 20.000 de salariaţi din învăţământ – personal nedidactic, cerând o lege a salarizării pentru sistemul educaţional. Joi, alte câteva sute de petiţii, semnate de peste 40.000 de semnături de persoane, au fost depuse de o altă federaţie sindicală din educaţie la Guvern.
Peste 10.000 de cadre medicale, printre care s-au numărat şi renumiţii chirurgi Gheorghe Burnei şi Ioan Lascăr, au participat sâmbătă la „Marşul tăcerii”, o manifestare fără precedent în rândul angajaţilor din sistemul de sănătate. Medici, asistenţi medicali, farmacişti, stomatologi şi studenţi au format un cordon uman de câţiva kilometri şi au depus coroane în faţa Parlamentului. Următorul pas stabilit de aceştia este greva generală.
Se încarcă comentariile...
