Competiţia şi efectele ei pozitive în viaţa copiilor

Fie că ne dăm seama, fie că nu, tot ce facem noi ca adulţi, sau copii, este strâns legat de ideea de competiţie, fie ea cu vecinul de la bloc, fratele, colegul de facultate sau colegul de bancă. Ajungem apoi să ne dăm seama că singura competiţie sănătoasă este cea cu noi înşine, dar mult mai târziu. Până atunci ne prinde bine să dorim mereu să fim mai buni, să primim premii pentru eforturile noastre, să fim mereu încurajaţi. Aşa creştem mari.

Am citit zilele acestea un articol scris de Amanda Stupi şi intitulat “De ce competiţia poate fi sănătoasă pentru copii”. Articolul este bazat pe un studiu recent publicat de Po Bronson, în care se prezintă competiţia din mai multe unghiuri, psihologic, fiziologic şi istoric. Efectele pozitive ale competiţiilor şi ale jocurilor pe echipe nu se aplică doar la olimpiade sau concursuri oficiale, ci îi stimulează pe elevi şi la ore să se descurce mai bine, să îşi dorească să fie mai buni.

Articolul a venit ca o confirmare a tot ceea ce aplicam eu de ani de zile şi scriu acum despre acest lucru pentru a oferi informaţia mai departe comunităţii părinţilor şi profesorilor, tocmai pentru că mi s-a părut extrem de utilă. Tot ce aplicam eu la orele de limba engleză, ca de altfel tot ceea ce se face la cursuri în centrul de predare a limbii engleze Shakespeare School, pe care îl conduc, este bazat pe studii de metodologie britanice şi americane realizate în zeci de ani de experienţă de aceşti specialişti excelenţi de la care am avut mereu de învăţat. “Competiţii de şah, matematică sau fizică, toate par a fi grozave pentru cei mici.” spunea Bronson în studiu.

Copiii asimilează mai uşor ceea ce le place pentu că se simt bine cu prietenii lor şi pentru că le place să înveţe ceea ce îi pasionează.

Diferenţa dintre concursurile care provoacă stres şi cele care au un rezultat benefic este aceea că unele au durată scurtă, iar altele se întind pe o perioadă mai lungă de timp. Cele finite îi stimulează să fie cei mai buni atunci, pe moment, după care jocul este oprit şi încetează acea stare de stres. Bronson ne spune că sentimentul de presiune permanentă şi îndelungată este, de fapt, nesănătos pentru cei aflaţi într-un concus.

Acelaşi efect poate fi provocat şi atunci când îi laşi pe cei mici să câştige mereu. O scenă pe care o ştim cu toţii este aceea în care un adult şi un copil sunt împlicaţi într-o cursă; adultul îl va lăsa pe cel mic să câştige, pentru a evita eventualele lacrimi. Dar a pierde face parte din viaţă şi toată lumea trebuie să înveţe această regulă. Dacă nu învaţă să piardă, se vor simţi mereu îndreptăţiţi să câştige. Trebuie să evităm să ajungem în extrema în care copiilor le e frică de competiţie pentru că le e teamă să piardă, ci din contră, competiţia este o joacă din care au de învăţat: “dacă pierd, mă întorc la joacă şi mergem mai departe” este mindset-ul sănătos pentru orice copil.

Adulţii care au fost frecvent implicaţi în competiţii au o mai mare capacitate de a-şi controla frica de a fi judecat sau de a nu obţine performanţe lăudabile. Bronson a menţionat că şi atleţilor profesionişti le e frică de rezultat, dar au învăţat să îşi folosească acea anxietate în avantajul lor. “Dacă îi întrebi pe muzicieni, pe alteţi, sau pe cei care susţin discursuri în public cum reuşesc să se descurce în acel moment, ei bine află că şi ei se emoţionează, la fel ca un novice, dar au tendinţa să interpreteze acel moment diferit, îl văd ca fiind ceva benefic şi recunosc că acei fluturi în stomac nu fac decât să îi ajute să se concentreze mai bine în momentele decisive.” spune Bronson.

În centrul de învăţare a limbii engleze Shakespeare School, engleza este predată prin metode moderne şi interactive, prin jocuri care devin competiţii şi fără să se piardă din vedere faptul că învăţarea trebuie să rămână o plăcere, indiferent de vârsta cursanţilor. Cursurile includ competiţii de tot felul, atât în timpul cursurilor, cât şi de mai lungă durată. Este, astfel, încurajată creativitatea (Essay Competition) sau acurateţea (Spelling Competition) dar şi vorbitul în public, pe limba lui Shakespeare (Bright Speakers). Pe toată durata vacanţei de vară se organizează cursuri de vară prin care cei mici învaţă engleza prin momente de Stand Up Comedy, piesele lui William Shakespeare transpuse pe scenă sau cluburi de conversaţie cu profesor nativ.