Campanie împotriva violenţei în şcoli, lansată de UNICEF şi Ministerul Educaţiei. Aproape 19.000 de cazuri de violenţă raportate în anul şcolar trecut

FOTO: Arhiva Adevărul

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2014-2015, au fost raportate la nivel naţional 18.793 de cazuri de violenţă în şcoală, număr în scădere raportat la anul şcolar anterior, dintre aceste cazuri, 3.397 fiind asociate violenţei verbale. Conform studiului global UNICEF pe tema violenţei din anul 2014, în România, 41% dintre copii erau intimidaţi şi hărţuiţi de colegi la şcoală.

Cea mai des menţionată formă de violenţă împotriva copilului a fost cea elev-elev (certuri, conflicte, ţipete, folosirea de apelative) comparativ cu elev-profesor sau profesor-elev (ironie, ţipete, ofense sau jigniri). De asemenea, violenţa verbală este tipul de violenţă menţionat cel mai des, deşi este considerată o formă de abuz mai puţin gravă. În condiţiile acestea, UNICEF şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) au lansat astăzi campania împotriva violenţei în şcoli cu mesajul „Eşti erou în curtea şcolii când opreşti violenţa verbală!”.

Scopul campaniei este creşterea nivelului de informare şi conştientizare la nivel naţional şi local în privinţa formelor şi consecinţelor violenţei verbale în şcoală. Campania se va desfăşura în intervalul octombrie 2015 – iunie 2016 şi include două spoturi video (unul care ilustrează violenţa verbală între colegi şi unul între profesor şi elev), două spoturi radio, machete pentru panotaj şi campanie online. Campania încurajează copiii să raporteze cazurile de violenţă şi, pentru că ei îşi ajută colegii, vor fi numiţi „supereroi”.

„Din păcate, studiile arată că intimidarea, hărţuirea şi agresiunea verbală împotriva copiilor sunt prezente la un nivel îngrijorător în şcoală. Cei care fac aceste lucruri sunt fie alţi copii, fie profesori.  Campania are scopul de a creşte nivelul de informare şi conştientizare şi, în acelaşi timp, face apel la cei care sunt martori ai violenţei verbale împotriva copiilor să acţioneze. Ştim că pentru copii nu este uşor să ia atitudine, dar ei pot schimba în bine viaţa prietenilor lor şi, de aceea, în cadrul campaniei, îi numim supereroi”, a declarat Sandie Blanchet, Reprezentantul UNICEF în România. 

Blanchet a vorbit şi despre efectele pe care le poate avea violenţa faţă de copii, cum ar fi schimbarea comportamentului sau dezvoltarea unei atitudini umile, servile, constant speriate de ce i se poate întâmpla. "Cele mai recente cercetări în domeniul dezvoltării neurocognitive arată că toate formele de violenţă au efecte negative asupra copiilor. Le afectează atât prezentul, cât şi viitorul. Copiii victime ale violenţei vor avea mai puţină încredere în ei înşişi şi au şanse mai mari să fie temători sau să aibă un comportament violent, să nu se poată concentra la şcoală sau să aibă dificultăţi în a-şi face prieteni. Mai târziu în viaţă, devine evidentă legătura dintre violenţa suferită în copilărie şi problemele de sănătate care apar la maturitate, cum ar fi obezitatea, depresia, abuzul de tutun/ alcool/droguri, infarctul, diabetul şi cancerul. În prezent, abuzul verbal împotriva copiilor – manifestat, de exemplu, prin ţipatul, umilirea, înjosirea copilului în mod constant – este identificat ca fiind o formă clară de violenţă. Acesta determină o reacţie de stres resimţit de creierul şi corpul copilului. Modifică procesele chimice de la nivelul creierului, afectând dezvoltarea şi sănătatea copilului pentru tot restul vieţii", a explicat Blanchet efectele negative ale fenomenului de bullying asupra dezvoltării copiilor. 

Românii cred că bătaia este ruptă din rai

Din păcate, percepţia că bătaia este ruptă din rai continuă să domine mentalitatea românilor, a spus Sandie Blanchet. "Nu în ultimul rând, trebuie să abordăm problema nivelului ridicat de toleranţă a românilor faţă de violenţă. Prea mulţi adulţi şi prea multe persoane care se ocupă de îngrijirea copiilor sunt de părere că a pălmui un copil, a-l trage de păr sau de urechi, a ţipa la el şi a-l umili în mod repetat este ceva normal. Trebuie să facem cunoscut în rândul populaţiei un lucru semnalat de toate studiile peste tot în lume: copiii rămân profund afectaţi întreaga viaţă ca urmare a pedepselor fizice, abuzului verbal, ameninţărilor de ordin emoţional la care sunt supuşi în copilărie. Există nenumărate modalităţi pozitive prin care poţi creşte un copil fericit, echilibrat şi responsabil – de astfel de informaţii ar trebui să beneficieze cât mai multă lume, prin cursuri de educaţie parentală şi sprijin adecvat astfel încât comportamentele să sufere o schimbare în bine pentru actuala generaţie de copii, respectiv pentru următoarea generaţie, şi următoarea", a explicat reprezentantul UNICEF în România. 

Minstrul Educaţiei: Monitorizarea video din şcoli poate ajuta la depistarea cazurilor

Prezent la eveniment, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că şcoala trebuie să rămână un spaţiu al toleranţei, echilibrului şi demnităţii. "Dincolo de conţinuturile învăţării, problemele legate de climatul şcolar şi de «bunăstarea copilului», inclusiv «bunăstarea relaţională», reprezintă domenii de interes pentru Ministerul Educaţiei din perspectiva asigurării unei educaţii de calitate, fiind factori care influenţează, potrivit studiilor, atât participarea şcolară, cât şi rezultatele obţinute. UNICEF România este unul dintre partenerii importanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi un vector al schimbării, ale cărui idei şi soluţii constructive în domeniul educaţiei depăşesc graniţele comunităţii academice (locale, regionale, naţionale sau internaţionale) şi sunt difuzate în câmpurile politicii şi practicii educaţionale din întreaga lume. Mesajul pe care dorim să îl transmitem prin această campanie, privind stoparea violenţei asupra copilului, este acela al acţiunilor multi-dimensionale şi al abordării integrate, care să angajeze, într-o manieră globală, toţi membrii comunităţii”, a declarat Cîmpeanu.

De asemenea, el a mai spus că o măsură de depistare a cazurilor de violenţă este monitorizarea video din şcoli. "Monitorizarea video a activităţilor din fiecare şcoală care este un proces în curs de generalizare urmând să se încheie în curând la nivelul tuturor şcolilor. Trebuie să fie conştienţi managerii acestor şcoli că trebuie să urmărească ce conţin aceste înregistrări", a spus Cîmpeanu.