Autismul şi impotenţa Guvernului Ponta când vine vorba de şcoală

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Poate în niciun alt domeniu nu sunt mai evidente autismul şi impotenţa guvernării USL, cum sunt când e vorba de educaţie şi formare profesională. Cum aceste zone de activitate stau la baza pieţei muncii, pe care se bazează o economie competitivă şi atractivă investiţiilor, e lesne de înţeles în ce impas ne găsim, faptul că nu progresăm economic şi din acest motiv.

Stăm bine doar în zona liceelor şi facultăţilor teoretice, circa 30% din domeniu, pentru restul de 70% aruncăm banii pe apa sâmbetei.

Şi din partea de 30%, o bună parte a tinerilor pleacă la universităţi străine, cei mai performanţi şi competitivi, uneori nu revin în ţară şi ne mai întrebăm de ce nu avem inovare, cercetare şi progres ştiinţific.

Fenomene apărute recent, în ultimii doi ani, precum abandonul şcolar masiv, lipsa de progres în construcţia unui nou curriculum, management politizat, ar trebui să dea de gândit tuturor oficialilor, de la parlamentari la Preşedintele ţării, pentru că plătim cu toţii, întreaga societate, incompetenţa actualilor guvernanţi.

Ministrul Remus Pricopie se declară apolitic, fără ambiţii de carieră în zona politică, ajuns pe un scaun şi cu o pălărie mult prea mare pe cap din motive de disperare a premierului Ponta care a schimbat vreo trei miniştri, care plagiator (Mang), care aerian (Liviu Pop), care incompatibil (Andronescu), până să ajungă la perechea Pricopie, Costoiu.

Mihnea Costoiu conduce cercetarea şi învăţământul superior, atâta doar că n-a cercetat nimic, niciodată, şi nu are nici doctorat. Dar e bun de ministru şi rector la Politehnica din Bucureşti.

După activitatea Comisiei Prezidenţiale condusă de Mircea Miclea şi Legea Educaţiei Naţionale realizată de Daniel Funeriu, se părea că pornisem, în sfârşit, pe drumul cel bun, până când a venit Ecaterina Andronescu şi a măcelărit Legea Educaţiei, rasturnand cu 180 grade principale prevederi ale acesteia.

Singurul merit al lui Victor Ponta este că s-a opus cererilor vehemente ale dnei Andronescu de a abroga complet Legea Funeriu, pentru a o înlocui cu propria lege, Codul Educaţiei, realizată împreună şi pentru sindicate.

Situaţia este atât de gravă, chiar dramatică, încât se impune intervenţia celor mai importante instituţii, Preşedinţie, CSAT, Parlament.

Iată principalele zone care dau măsura prăbuşirii sistemul educaţional, fără ca miniştrii să mişte pixul pentru a remedia cât de cât situaţia.

  • Abandonul şcolar. Anul acesta circa 60.000 de elevi au abandonat şcoala la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Adăugând pe cei circa 40.000 care părăsesc şcoala, atât la liceu, cât şi la gimnaziu, ajungem la o cifră alarmantă, de 100.000 de tineri în abandon şcolar, pe an, fără vreo meserie, îngroşând rândurile şomerilor. Culmea este că statisticile oficiale nu-i prind pe toţi, pentru că directorii de şcoli îi păstrează în cataloage, chiar dacă au părăsit şcoala, pentru a-şi conserva clasele, normele didactice şi banii obţinuţi din finanţarea per capita, proporţională cu numărul de elevi. Nici inspectoratele, nici ministerul nu mişcă un deget pentru a curma fraudă şi risipa banului public.
  • Şcoala profesională. Suntem, probabil, singura ţară din Europa care nu are şcoală profesională de 10 ani, de când Ecaterina Andronescu a desfiinţat-o pentru a-i împinge pe toţi elevii, printr-un bacalaureat fraudat, să-i îmbogăţească pe universitarii de la fabricile de diplome, de stat sau private. O adevărată conspiraţie împotriva educaţiei şi formării profesionale, căreia nu i s-a opus nimeni. Şi căreia îi plătim acum preţul. Un preţ cumplit, constând într-o economie neperformantă.

Reintrodusă prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, şcoala profesională este post clasa a IX-a, în ideea că vom avea clasă a IX-a la gimnaziu, prevedere desfiinţată de Ecaterina Andronescu. Aşa se face că nu-i poate cuprinde pe elevii care nu vor sau nu pot să meargă la liceu, şi abandonează şcoala. Pentru remedierea acestei situaţii ar fi necesare următoarele măsuri:

- Începând cu anul şcolar 2013-2014, absolvenţilor de clasa a VIII-a li se permite accesul la şcoala profesională, în regim tranzitoriu şi cu o programă tranzitorie.

- Se aduce clasa a IX-a la gimnaziu, începând cu anul şcolar 2014-2015, Inspectoratele Şcolare au suficient timp să pregătească această schimbare.

- Începând cu anul şcolar 2015-2016 se introduce examenul de admitere la liceu, acolo unde cererea depăşeşte numărul de locuri aprobat.

- Se transformă liceele tehnice care au avut zero promovare la Bacalaureat sau un procent de promovare mai mic de 15% în şcoli profesionale, astfel încât primesc cifra de şcolarizare doar pentru clase de şcoala profesională.

3. Se depopulează liceele tehnice. După ce au văzut că Bacalaureatul nu se mai ia cu uşurinţă, eventual prin fraudă, că diplomele fără acoperire în competenţe nu le mai asigură un loc în piaţa muncii, tinerii care nu au resurse intelectuale de natură conceptual teoretice, să înveţe integrale, derivate, fizică cuantică, teorie literară, renunţă la şcoală şi se duc în piaţă muncii fără vreo calificare. Aşa că dispare şi singura zonă în care s-ar mai fi pregătit meseriaşi, sudori, mecanici, constructori, etc., lăsând piaţa muncii fără muncitori, adică fără să poată acoperi circa 80% din cerere!Că aruncăm banii pe licee care merg cu zero său aproape de zero promovare la Bacalaureat, nu pare să preocupe pe nimeni, aşa de mare este autismul şi incompetenţa Guvernului Ponta.

4. Un nou curriculum şcolar. Este unul din eşecurile majore ale tuturor guvernelor, inclusiv al mandatului lui Daniel Funeriu. Vechiul curriculum, mult prea teoretizat, nu este adecvat noilor realităţi economice, sociale, legate de globalizare şi diversele crize care ne zguduie din temelii.Acum s-a trecut la construcţia unui nou curriculum, punând carul înaintea boilor. Nu avem lămurite, eventual în urma unei dezbateri publice, harta competenţelor aşteptate la elevi, generale, specifice, pe discipline, pe etape de şcolarizare, nu avem o filosofie, un Cadru de Referinţă Curriculară, care să lămurească problema disciplinelor agregat, nu avem imaginea clară a întregului edificiu, a arhitecturii sale, dar am pornit la elaborarea unui nou curriculum. După explicaţiile ministrului Pricopie, acesta a ales să continue munca predecesorilor, în loc să blocheze totul şi să pornească de la zero. Care muncă, nu s-a făcut nimic până în prezent!

5. Să menţionăm şi lipsa motivaţiei salariale a personalului din învăţământ, care ar trebui salarizat proporţional cu performanţa şi rezultatele muncii, nu alandala, în bloc, pe toţi la fel, doar în funcţie de grade şi vechime. Pentru că nu sunt condiţii nici necesare şi nici suficiente pentru o prestaţie de calitate.

Mă aştept ca politicienii mai apropiaţi de realităţile societăţii să înţeleagă spre ce dezastru ne îndreptăm şi să oprească această guvernare autistă şi impotentă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite