31 august 2021. Punctul de inflexiune. Şcoli-pilot pentru arhitecturi curriculare de secol XXI, din anul şcolar 2021-2022

Un Preşedinte. Un prim-ministru. Un consilier prezidenţial. Doi miniştri ai Educaţiei, trei secretari de stat, un secretar general şi o echipă de funcţionari de rang înalt din acelaşi minister – toţi, în clipele lor de graţie. O colecţie superbă de directori şi profesori din şcoli curajoase. Cohorte de prieteni profesionişti minunaţi, de dincoace şi de dincolo de Prut. Focus şi lobby 24/7, ani şi ani – ultimii doi, la blană. Ca la carte. Done!

În 2 septembrie, la Guvern, după trei activităţi distincte la care a participat, ministrul Educaţiei a susţinut declaraţii de presă. 12 minute în total, şi a răspuns întrebărilor jurnaliştilor, încă 6-7 minute.

În primul minut (8% din cele 12 minute alocate declaraţiilor) a spus despre ce va vorbi.

Într-o jumătate de minut (4%) a sintetizat rezultatele şedinţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

În aproape 5 minute (38%) a prezentat rezultatele şedinţei Comitetului interministerial pentru implementarea proiectului "România Educată".

2 minute (18%) a alocat videoconferinţei cu prefecţii, consacrată pregătirii începerii noului an şcolar.

Iar 4 minute (32% din timp!...) a alocat exclusiv proiectului transformaţional #art26LENPUSÎNFAPT.

Zice ministrul, structurat, sintetizând comunicatul de presă scris excelent:

"Ministerul Educaţiei a aprobat funcţionarea, începând cu anul şcolar 2021 - 2022, a şase şcoli-pilot, potrivit principiilor de reformă a sistemului de învăţământ incluse în proiectul „România Educată”. Astfel, în cele şase şcoli-pilot elevii şi profesorii vor avea parte de un proces de predare-învăţare-evaluare mai apropiat de dorinţele şi nevoile fiecărei comunităţi şi mai apropiat de cerinţele şi exigenţele unui învăţământ modern, de secol XXI, centrat în mod real pe elev. 

Componenta cea mai importantă pe care o avem în vedere în cadrul pilotărilor este transformarea curriculară, adică modele curriculare şi planuri cadru care să fie adaptate de către şcoli în funcţie de nevoile comunităţii şi de resursele umane şi materiale existente, care să permită proiectarea pe arii de învăţare, nu pe discipline, şi să se concentreze în mod real pe dezvoltarea unor competenţe relevante, dar cu respectarea strictă a obiectivelor curriculare specifice fiecărui ciclu şi a competenţelor din profilurile de formare ale absolventului. […]

[…]

Toate iniţiativele de pilotare aprobate au venit din partea unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, care ştiu cel mai bine care sunt necesităţile şi modalităţile prin care să ofere cele mai bune servicii educaţionale comunităţilor lor. Au fost trimise iniţial 20 de astfel de propuneri, din care cinci nu au finalizat procedura de depunere a documentaţiei, iar din cele rămase unele au propus măsuri care nu necesitau derogări de la reglementările în vigoare sau nu aveau în vedere aspecte care să vizeze modernizarea educaţiei în România.

Prin urmare, au fost înscrise în programul de şcoli-pilot: 

1. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti;

2. Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din municipiul Baia Mare;  

3. Şcoala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, judeţul Călăraşi;

4. Şcoala Gimnazială „Ion Neculce” din municipiul Iaşi;

5. Şcoala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;

6. Şcoala Gimnazială „Gheorghe Vernescu” din municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău.

Prin acest pas, se marchează începutul unei reforme profunde în domeniul educaţiei din ţara noastră. Pilotarea va fi monitorizată continuu de către Direcţia Generală România Educată, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel naţional, după eventuale adaptări suplimentare. De asemenea, programul de pilotare va continua şi în anii următori, pentru a permite o evoluţie continuă a sistemului de învăţământ, care să reflecte evoluţia rapidă a societăţii în care trăim. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este prevăzută finanţarea a 60 de şcoli-pilot în următorii ani, finanţare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane."

A mai zis ministrul Educaţiei despre şcolile-pilot:

"Un moment foarte important […]

Am considerat important să începem încă din acest an, prin pilotarea în şase şcoli. […]

Un moment important pentru educaţie, aşteptat de mult timp, acele şcoli-pilot în care curriculum să fie adaptat la nevoile elevilor, ale comunităţii..."

Aşa a marcat ministrul Educaţiei - formal, oficial, consistent - momentul 31 august 2021, al intrării în vigoare a ordinelor de ministru în baza cărora, în 13 septembrie 2021, pornesc la drum primele şcoli-pilot menite să pună în fapt subsidiaritatea curriculară de secol XXI.

Pe româneşte: curriculum oferit de şcoală & curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii. 

Doamne-ajută. 

Să fie într-un ceas bun! :-)

În rest...

Un Preşedinte.

Un prim-ministru.

Un consilier prezidenţial.

Doi miniştri ai Educaţiei, trei secretari de stat, un secretar general şi o echipă de funcţionari de rang înalt din acelaşi minister – toţi, în clipele lor de graţie.

O colecţie superbă de directori şi profesori din şcoli curajoase, cărora le pasă pe bune.

Cohorte de prieteni-colaboratori profesionişti minunaţi, de dincoace şi de dincolo de Prut.

Focus şi lobby 24/7, ani buni – ultimii doi, la blană.

Ca la carte.

Done!

Yeeey!... :-)