Se renunţă la criteriul unic al celui mai mic preţ în noua lege a achiziţiilor publice

Se renunţă la criteriul unic al celui mai mic preţ în noua lege a achiziţiilor publice

Senatorii au votat proiectul legii achiziţiilor publice cu 88 de voturi şi o singură abţinere

Câştigătorii licitaţiilor pentru achiziţii publice nu vor mai fi desemnaţi exclusiv după criteriul celui mai mic preţ, au decis marţi senatorii, care au votat în favoarea proiectului de lege privind achiziţiile publice aprobat de Guvernul Ponta în octombrie 2015.

Ştiri pe aceeaşi temă


Preşedintele Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice (ANAP) Bogdan Puşcaş a declarat în plenul Senatului că în noua legislaţie se introduc praguri valorice pentru diverse tipuri de contracte, reducerea termenelor limită între depunerea candidaturilor şi deschiderea ofertelor, care pot ajunge şi la 15 zile şi se introduce obligativitatea realizării procedurilor de achiziţie prin mijloace electronice. „Criteriul de atribuire nu va mai fi cel mai mic preţ ci cea mai bună ofertă tehnico-economică, care va avea mai multe subcriterii, ceea ce înseamnă selectarea celei mai bune oferte prin raportul preţ-calitate”, a explicat Bogdan Puşcaş.

În favoarea acestui proiect s-au pronunţat 88 de senatori, existând o singură abţinere.

Senatorul liberal Nicolae Vlad Popa a subliniat că foarte importante vor fi normele de aplicare a legii, pentru a nu se lăsa portiţe de a eluda această lege, mai ales dacă va nu mai prima cel mai mic preţ în luarea deciziei de desemnare a unui câştigător pentru efectuarea unei achiziţii publice.

Din punct de vedere al judecării contestaţiilor, legea mai introduce complete specializate la nivelul curţilor de apel şi o procedură administrativă bazată pe notificări obligatorii pe care contestatorul trebuie mai întâi să le parcurgă, metodă prin care se pot corecta lucrurile înainte de a contesta licitaţia.

Referitor la eliminarea criteriul unic, respectiv preţul cel mai mic, şeful ANAP a spus că se urmăreşte adoptarea unor „soluţii inovatoare, bazate pe indicatori de performanţă”.

Potrivit amendamentelor propuse de Curtea de Conturi şi preluate de ANAP şi senatori, aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârşirii faptei, se arată în raportul Comisiei economice. Amenzile sunt cuprinse între 5.000 şi 30.000 de lei. Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni: neducerea la îndeplinire a deciziilor CNSC, nepunerea la dispoziţia ANAP în termenul solicitat a informaţiilor cerute şi orice încălcare a prevederilor acestei legi sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia.

Tot marţi, senatorii au adoptat alte două proiecte, privind achiziţiile sectoriale şi concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, părţi ale unui pachet legislativ privind achiziţiile publice iniţiat de Guvernul Ponta.

Decizia finală urmează să fie luată de Camera Deputaţilor.
citeste totul despre: