Ruptura. Si inca 7 argumente pentru necesitatea reducerii CAS

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se produce o ruptura. Dezbaterile pe reducerea CAS reflecta ciocnirea a doua moduri de gandire. Unul inclinat spre austeritate, cu obiectivul incadrarii contabile in cifrele de deficit si altul care de-abia se naste, de tipul viziunii macroeconomice – dezvoltare, viziune integrata privind masuri de crestere a potentialului economiei, investitiilor si crearea de noi locuri de munca.

Este diferenta intre distrugere si constructie, dintre masuri pe termen scurt si strategie, intre economisti autodidacti si macroeconomisti. Reprezinta deosebirea dintre masurile economice mimetice  si strategia macroeconomica – secventialitate optima a masurilor, reducerea decalajelor temporale in aplicare, estimarea multiplicatorilor s.a.m.d 

Cele doua tabere nu au cum sa se intersecteze niciodata. Nu poti sa pui laolalta micro cu macro, nu poti sa pui in acelasi cos decidentii politici de ieri care favorizau guvernarea pe datorie si aruncarea problemelor in viitor cu decidentii politici de azi, care au curajul sa puna piciorul in prag pentru o masura economica buna si sa negocieze cu studiile pe masa in fata creditorilor internationali.

Multi ar spune ca in aceasta batalie intre vechi si nou trebuie un arbitru. Dar ce poate fi mai relevant decat tabloul macroeconomic: crestere economica record, productie industriala ce creste cu 9-10%, investitii straine cu 20% mai mari, rata de absorbtie de 5 ori mai mare decat in trecut, plus 140.000 de locuri de munca, inflatie la minime istorice si o puternica sustenabilitate pe datoria publica si pe acoperirea deficitului de cont curent?

In ciuda micilor miscari tectonice, vom merge inainte cu viziunea macroeconomica. Distrugerea creatoare a vechiului sistem de gandire presupune efort dar rezultatele vor fi cu atat mai benefice. 

Si acum, cateva noi argumente, simple, privind reducerea CAS. 

1. Exista efecte de multiplicare care trebuie luate in considerare. Cei 4,86 miliarde ron ramasi in mediul privat prin reducerea CAS cu 5 puncte procentuale nu dispar. Cel putin 53% din aceasta suma se intoarce la bugetul de stat in functie de scenariile de impact luate in calcul si legate de ponderea sumelor ce intra in investitii, locuri de munca, mariri de salarii sau chiar consum si marimea mutiplicatorilor folositi

2. Prin efectele de multiplicare, intr-un scenariu moderat, 1,3 miliarde ron care se vor intoarce la buget din CAS, CASS, contributii de somaj, impozit pe venit din cresterea fondului de salarii (combinat noi angajari / mariri de salarii) si 1,25 miliarde ron incasari in plus din TVA s.a ca urmare a noilor investitii efectuate sunt efecte sustenabile. Scenariul in care companiile sa economiseasca suma lichida din reducerea CAS nu este fezabil date fiind dobanzile actuale.

3. Sursele alternative 4 miliarde ron recuperare a 10% din datoriilor firmelor aflate in insolventa si 1,9 miliarde ron adica 10% din reducerea evaziunii sunt iarasi sustenabile. Sa nu uitam in acest sens ca se implementeaza deja de la 1 iulie un Program Pilot de reducere muncii la negru pe Brasov Sibiu Mures Prahova (2000 companii esantion plus inspectii fiscale), va fi extins in curand pe Bucuresti Ilfov si mai apoi va cuprinde toata tara incepand cu 1 ianuarie 2015.  Cu privire la insolvente, am vazut ca editorii ZF spun ca 2-3% este media recuperarilor pana acum. Da, sunt de acord cu ei. Pana acum adica dupa legea veche privind insolventa. Numai ca dansii nu iau in calcul efectele de descurajare ale noii Legi privind insolventa. Daca ar intreba la ANAF ar vedea ca de la momentul introducerii noii legi trendul datoriilor firmelor aflate in insolventa a scazut puternic. In fapt in primele 6 luni 2014 suma este de 5 miliarde ron fata de 10 miliarde ron in aceeasi perioada din 2013. Estimam pana la sfarsitul anului ca 7 miliarde ron vor intra in administrare ANAF, suma cu care se reduc datoriile firmelor aflate in insolventa fata de anul trecut. Mai punem aici si procedura preinsolventei cand firmele sunt obligate sa asigure 20% in cadrul concordatului preventiv, daca nu intra in faliment. Eh, este nesustenabil calculata suma?

4. Efectele de multiplicare ale reducerii CAS sunt incarcate de alte masuri de crestere a PIB potential: neimpozitarea profitului reinvestit şi acordarea de facilitati fiscale investitiilor straine importante, pentru a stimula afacerile; facilitati fiscale la importul de tehnologie, pentru a creste productivitatea muncii; scheme de ajutor de stat pentru investitii majore si creare de locuri de munca; scheme de minimis pentru IMM uri inovative; scheme de ajutor de stat si garantare a imprumuturilor pentru investitii in domeniile strategice definite de Guvern in Planul de Investitii strategice si Ocupare de locuri de munca; masuri pentru functionalizarea unui mediu concurential competitiv si proiecte pentru reducerea evaziunii si combaterea muncii la negru. Anul viitor propunem cresterea deducerilor personale, pentru a atenua polarizarea dintre gospodariile bogate si cele sărace.

5. Daca masura reducerii CAS nu se ia acum, la anul nu se va mai putea lua. Angajamentele semnate de Romania in 2011 si aprilie 2012 distrug total capacitatea de a stimula sectorul privat prin masuri de relaxare fiscala, in conditiile in care spatiul fiscal se va subtia, Romania trebuind sa reduca deficitul bugetar de la 2,2% din PIB anul acesta la 1,4% din PIB la anul si sa atinga 1% deficit bugetar structural in 2015. O sa incercam si aici sa restabilim o strategie de ajustare fiscala fezabila, sustenabila, concordanta cu ce au si celelalte tari si cu momentul cand se inchide output gap ul.  

6. Trebuie sa stimulam crearea de locuri de munca. Piata muncii isi revine mai greu dupa criza. Sunt studii care arata ca rigiditatile structurale, neincrederea, cererea inca redusa s.a. fac ca piata muncii sa -si revina cu un decalaj de minimum 2 ani dupa iesirea din criza. Doar 140.000 de locuri de munca stabile au fost create in doi ani, este foarte putin. Cred ca este momentul sa stimulam sectorul privat sa creeze noi locuri de munca si sa scoata la suprafata locuri de munca din zona neagra a pietei.

7.  Ma intreb de ce noi cu 2,2% deficit si 40% datorie in PIB nu avem sustenabilitate, iar Spania cu datorie de 100% din PIB si cu deficit de 7% din PIB chiar acum implementeaza un program de relaxare fiscala? Cum naiba Franta cu o datorie de 96% din PIB si 4% deficit implementeaza un Plan de reducere a taxelor platite de companii de 30 mld euro?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite