România, în pragul unei noi crize: deficitul s-a dublat într-o lună, inflaţia creşte, economia stagnează
0
Economiştii avertizează că nu suntem departe de criză: deficitul bugetar aproape s-a dublat într-o lună, inflaţia este cea mai mare din Uniunea Europeană, dobânzile cresc într-un ritm galopant, iar creşterea economică stagnează.
Estimările specialiştilor în economie privind momentul în care România va intra în criza economico-financiară (Borza – jumătatea anului viitor, Coface, Comisia Europeană) par să fie depăşite de realitate: deficitul bugetar se accelerează, fenoment urmat îndeaproape de o inflaţie mare, care va duce la creşterea dobânzilor şi, în final, la criza economico-financiară. Acestor „realizări”, omise din prezentarea făcută de premierul Viorica Dăncilă cu ocazia bilanţului pe primele şase luni, li se adaugă şi stagnarea economică pe primele 3 luni din an, recunoscută inclusiv de INS.
Şi cum recesiunea se instalează la şase luni de stagnare economică, iar deficitul bugetar s-a dublat într-o singură lună (de la 8,14 miliarde lei în cinci luni, la 14,96 miliarde lei în şase luni), nu ne putem aştepta la nimic bun.
Soviani: În toamnă se termină banii
Teoria este confirmată de specialiştii din piaţă. „Deteriorarea fără precedent după doar şase luni arată că în septembrie-octombrie se termină banii. În ritmul acesta, în toamnă depăşim deficitul asumat de 3% din PIB. Iar dacă lucrurile vor continua ca anul trecut, riscăm să încheiem anul 2018 cu un deficit spre 5% din PIB”, scrie economistul Radu Soviani.
Privind datele în ansamblul lor, Soviani aminteşte că în vara anului trecut deficitul era de 6,3 miliarde de lei, dar politicile financiar-monetare l-au majorat de 2,4 ori deficitul bugetar, statul fiind nevoit să împrumute, în ultimele 12 luni, mai mult cu 9 miliarde de lei pentru a acoperi golul de venituri.
Pe de altă parte, în condiţiile unei inflaţii declarate de 5,4% (cea mai mare din Uniunea Europeană), veniturile s-au majorat doar cu 12,3%, ceea ce înseamnă de fapt doar o creştere reală a veniturilor de maximum 5%, sub rata de creştere a economiei estimată de guvernanţi.
Concret, Guvernul şi-a estimat bugetul pe acest an bazându-se pe o creştere economică de 5,2%. Potrivit ultimelor date furnizate de INS, această creştere economică a fost aproape zero în primele trei luni din an. Ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, având în vedere că recesiunea se instalează la şase luni de stagnare a economiei.
Şi asta nu e tot. În primele 6 luni, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 21,7%, ajungând la 7,4 miliarde de lei (aproape jumătate din deficitul bugetar).
„În ritmul acesta, chetuielile cu dobânzile se dublează în mai puţin de 4 ani şi vor reprezenta întreg deficitul bugetar exact atunci când Liviu Dragnea prognozează fericirea din anul 2021”, a afirmat Soviani, referindu-se la anul din care se vor tripla pensiile (aşa cum a anunţat Liviu Dragnea).
Ce urmează? „Criza bugetară nu mai poate fi negată. Vorbim despre o creştere economică bazată exclusiv pe îndatorare, transmisă în majorări de salarii bugetare (necesare, dar nu la toată lumea, fără restructurarea aparatului bugetar, cu efecte în împuţinarea forţei de muncă lucrative disponibile sectorului privat”, susţine economistul.
Cîţu: Se văd primele semne ale crizei economice
Aşteptându-se la o „rectificare bugetară pozitivă”, aşa cum afirmă de obicei ministrul Finanţelor, economistul Florin Cîţu, preşedintele Comisiei Economice din Senat, afirmă că „deja se văd primele semne ale crizei economice”.
„Un deficit bugetar mare este egal întotdeauna cu o inflaţie mare, ceea ce duce la dobânzi mari şi, în final la criza economică. Surpriza nu este deficitul bugetar record, ci faptul că Guvernul va încerca să convingă că un asemenea dezastru al execuţiei bugetare justifică o rectificare bugetară pozitivă. Doar că pentru o rectificare bugetară pozitivă este nevoie de venituri la buget mai mari decât cele estimate, acest surplus fiind distribuit prin rectificare. Nu mai ţine! Deja se văd semnele crizei economice”, a spus Cîţu.
Dăncilă a prezentat luni „realizările”. Siegfred Mureşan punctează ce a omis
Premierul Viorica Dăncilă a prezentat luni realizările Guvernului său, în primele şase luni de mandat, omiţând însă datele despre inflaţie, deficit şi stagnarea economiei.
Eurodeputatul Siegfred Mureşan, purtător de cuvânt al PPE a punctat însă pe pagina sa de facebook toate aceste lacune.
Redăm fragmente din postare:
„Iată ce trebuia să cuprindă prezentarea prim-ministrului Dăncilă: inflaţie-record a ultimilor 5 ani, de 5,4% în luna iunie, generată de politicile populiste ale Guvernului bazate pe încurajarea consumului şi lipsa reformelor. Înseamnă că oamenii îşi permit mai puţine lucruri cu aceiaşi bani faţă de acum 6 luni, nivelul de trai al majorităţii românilor a scăzut în guvernarea Dăncilă.
Inflaţia-record a generat şi o creştere record a indicelui ROBOR în baza căruia se calculează rata creditelor la dobânzile variabile în lei. Un alt record negativ al Guvernului Dăncilă este creşterea deficitul bugetar.
Executivul s-a împrumutat masiv în numele românilor anul acesta, astfel că deficitul bugetar a crescut de 4 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 2,2 miliarde de lei, la 8,14 miliarde de lei. Creşterea veniturilor cu care s-a lăudat prim-ministrul Dăncilă nu valorează nimic atât timp cât cheltuielile au crescut şi mai mult, cu 19 miliarde de lei în doar 5 luni, şi a generat un deficit de patru ori mai mare.
Acest deficit înseamnă că Guvernul a făcut datorii în numele nostru, datorii pe care tot noi le vom plăti mult după ce acest guvern nu va mai fi în funcţie. Din cauza creşterii deficitului, România este subiectul procedurii privind abaterea bugetară semnficativă din partea Consiliului UE. Astfel, dacă România nu reduce semnificativ defictul bugetar până la finalul anului, riscă să intre în procedura de deficit excesiv şi să fie sancţionată inclusiv cu suspendări de fonduri europene.
Din cauza inflaţiei şi a deficitului, Guvernul a îndepărtat România de zona euro. Ţara noastră mai îndeplineşte doar unu din cele cinci criterii principale de aderare la zona euro, conform Raportului de convergenţă privind zona euro publicat în mai de Comisia Europeană. În 2016 îndeplineam trei din cele cinci criterii.
Economia frânează din cauză că Guvernul nu a făcut investiţii şi nu a aplicat reformele necesare. Prognozele Comisiei Europene şi ale Comiei Naţionale de Prognoză arată că anul acesta vom avea o creştere economică de doar 3,9% faţă de 7% în 2017”.
Te-ar putea interesa şi:
VIDEO Dăncilă o ţine din gafă în gafă: cum i-a numit pe cetăţenii Macedoniei
Ce averi mai au premierul şi miniştrii din Guvernul Dăncilă. Cine e cel mai bogat demnitar