ANALIZĂ Preţul lemnului va ajunge în 2018 cu peste 400% mai mare decât în 2011. Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a preţurilor

ANALIZĂ Preţul lemnului va ajunge în 2018 cu peste 400%
mai mare decât în 2011. Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a preţurilor

Estimările pentru 2018 arată o creştere a preţului lemnului de 413% faţă de preţul din 2011, arată un raport privind starea pădurilor şi industriei lemnului, elaborat de către Fordaq România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Creşterea preţurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă, potrivit sursei citate. Astfel, ca rezultat al modificării Codului Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitaţiile principale de către RNP - Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în preţurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în 2018.

„Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puţin faţă de creşterea pădurii, foarte puţin faţă de alte ţări europene, iar starea pădurilor României conform rezultatelor Inventarului forestier naţional este bună”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

Cu toate acestea, potrivit lui, ne confruntăm în piaţă cu o criză de lemn pentru foc şi o criză de resursă în industrie. Specialiştii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară şi ale industriei mobile îşi va spune cuvântul.

„Putem deja vorbi de un salt al preţului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitaţii de la Direcţia Silvică Mureş. Dacă astăzi lemnul are un preţ prohibitiv pentru populaţie şi pentru industrie, faţă de anul 2011 creşterea preţurilor se estimează că va fi de 413% în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol şi subfinanţare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacităţii de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată şi bulversarea completă a piaţei lemnului în 2018”, adaugă Tobescu.

Scumpire de 250% în ultimii 6 ani

Preţul lemnului de foc a crecut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/mc în sudul ţării. În tot acest interval, variaţiile preţurilor cherestelei pe pieţele internaţionale au fost foarte mici, de circa 10%.

Şocul creşterii preţurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populaţie prin preţul lemnului de foc şi parţial de industria de prelucrare a lemnului/ industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preţ din Europa pe resursa de lemn: la fag, buştean de gater, avem preţuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 în Slovacia, Polonia, 65 în Franţa, 80 în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situaţia este identică si la răşinoase.

Această situaţie a generat efecte foarte periculoase: preţul lemnului de foc a devenit mai mare decât preţul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se „toacă” masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc.

Aproape jumătate din gospodării se încălzesc cu lemn de foc

În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată da suficient lemn de foc pentru populaţie. Pe de altă parte pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale. Legislaţia atât de stufoasă pe contravenţie, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie şi a bulversat întreg sectorul forestier.

Potrivit Fordaq, toată lumea crede că în pădurile private se taie foarte mult, deşi din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că în anul 2016 s-a exploatat din pădurile private 8 milioane de mc şi 9 milioane de mc în padurile RNP - Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În ţara noastră sunt 800 mii de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceştia nu îşi mai pot exploata lemnul nici macar pentru încălzirea propriei locuinţe.

„Omorând afacerile legale alergând după tăieri ilegale”

„Noi spunem că există o creştere a pădurilor de 50 milioane mc şi se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri creşte în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmaţie apocaliptică ce nu are niciun fel de acoperire. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din ţara asta constată 100 mii de mc, iar noi căutam cine taie această cantitate, fără să ne uităm ce consecinţe sunt pentru populaţie, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului, industria lemnului şi aşa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buştean de gater şi buştean din care se poate face mobilă, placaj şi furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafaţă de 600 mii ha păduri neamenajate proprietate privată, 400 mii ha păşuni împădurite şi 700 mii ha pădure echivalent arbori izolaţi, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafeţe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

Segmentul de agenţi economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară şi în industria mobilei. Peste 1.800 de agenţi economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului şi peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată şi îşi vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariţia agenţilor economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietăţile forestiere mici.

Criza lemnului de foc şi ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi care a avut loc la Bucureşti pe 6 decembrie 2017. În această dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, direcţionarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greşeală pe care România o face, atât din punct de vedere al combaterii schimbarilor climatice, cât şi din punct de vedere al strategiei energetice, conchide Fordaq. 

ANALIZA FORDAQ Criza lemnului de foc şi criza de resurse din industria lemnului

citeste totul despre: