„Parazitul“ petrolier. Guvernul pregăteşte o entitate de stat care să se alimenteze cu bani din exploatările petroliere din Marea Neagră şi din buget

Noua entitate va superviza operaţiunile petroliere din Marea Neagră de pe platoul continental al României

Autorităţile vor să înfiinţeze o agenţie de stat care să supervizeze instalaţiile petroliere din Marea Neagră, aceasta urmând a funcţiona în subordinea Guvernului. Entitatea va fi finanţată de la buget şi prin tarife percepute companiilor care operează zăcăminte, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Energiei.

Executivul vrea să înfiinţeze o „Autorităte Competentă“ privind siguranţa operaţiunilor petroliere din Marea Neagră, aceasta urmând să se finanţeze atât de la buget, cât şi din taxe percepute companiilor care deţin sau operează zăcăminte pe platoul continental al României. Prevederile apar într-un proiect de lege redactat de către Ministerul Energiei. 

Legea are ca obiect stabilirea cerinţelor minime necesare pentru prevenirea eventualelor accidente majore şi de limitare a consecinţelor unor astfel de accidente ce vizează operaţiunile petroliere din zona de responsabilitate a României la Marea Neagră. 

Noua entitate poate opri extracţia

Noua autoritate va fi condusã de un preşedinte şi un vicepreşedinte, funcţionari publici, numiţi pentru o perioadă de cinci ani. Entitatea se va plasa în subordinea Guvernului şi va fi obligată să transmită Executivului un raport de activitate la fiecare doi ani.

Între atribuţiile sale se află evaluarea rapoartelor privind privind pericolele majore, a datelor privind proiectarea şi operaţiunile la sondă, elaborarea de planuri anuale, dar şi consilierea altor autorităţi sau organisme, inclusiv a Agenţiei Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), care acordă licenţe de exploatare. În fapt, ANRM nu poate concesiona niciun perimetru petrolier în Marea Neagră fără consultarea noii autorităţi. De asemenea, aceasta va putea realiza inclusiv inspecţii pe platformele petroliere sau navele de explorare, ba chiar ar putea închide extracţia de hidrocarburi în cazul în care companiile nu respectă normele tehnice de siguranţă.

Guvernul este obligat să emită o hotărâre de aprobare a organizării şi funcţionării acestei autorităţi în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, potrivit proiectului. Aceasta vine ca urmare a unei directive europene aprobate în anul 2013, care vizează prevenirea unor dezastre precum explozia platformei petroliere a BP din Golful Mexic din 2010.

Prilej de risipă

Numai că, în bunul stil românesc, noua lege este un nou prilej pentru risipirea de resurse, avertizează experţii, în vreme ce petroliştii se tem că aceasta va spori birocraţia.

România are deja o entitate care se ocupă de mediu, respectiv Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). De asemenea, o autoritatea competentă privind siguranţa în domeniul gazelor naturale există deja şi se află în cadrul Ministerului Energiei, astfel că nu se justifică de ce noua entitate trebuie să existe în mod separat, cu buget şi aparat administrativ propriu.

Dumitru Chisaliţă, expert în domeniul gazelor naturale şi fost director al Romgaz, spune că a propus atunci când a activat în cadrul Ministerului Energiei crearea Autorităţii Competente în Siguranţă Energetică prin fuzionarea tuturor acestor servicii care supraveghează din punct de vedere tehnic instalaţiile din domeniul energetic. „Putea fi un departament din cadrul Ministerului Energiei care să facă acest lucru. Propunerea mea era alta: acum există vreo cinci directive care ne obligă să facem tot atâtea autorităţi competente pentru siguranţa energetică. Avem deja la gaze una, pentru carburanţi este alta, acum avem nevoie de una offshore. Eu am propus să fie unificate toate şi să fie creată Autoritatea Competentă pentru Siguranţă Energetică. Dar proiectul nu a fost aprobat“, a declarat Chisăliţă pentru „Adevărul“. 

El a mai spus că, potrivit regulilor europene, această entitate trebuie separată de ANRM. „Dacă punem partea de bani cu cea de siguranţă, partea de bani ar prima întotdeauna, ar fi conflict de interese. Este o chestie pur tehnică, trebuie să fie specialişti privind siguranţa instalaţiilor pe probleme de inginerie“, a completat expertul. „Să sperăm că nu o să fie implementată în stil românesc. Adică nu ştiu ce e mai rău: să avem zece autorităţi competente, fiecare cu preşedinte, secretară, SPP-işti sau zece departamente prin ministere. În România, problema acestei autorităţi competente a tot fost pasată între Ministerul Energiei, Mediu, Ape, şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă“, a continuat expertul.

Cine poate fi afectat

Conform proiectului de lege, titularul acordului petrolier offshore este responsabil de potenţialele daune aduse mediului, fie că operează direct zăcământul, fie că are subcontractori care realizează efectiv lucrările.

Petrom extrage deja hidrocarburi din Marea Neagră şi a anunţat în 2012, împreună cu gigantul ExxonMobil, descoperirea unui zăcământ de gaze estimat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Şi alte companii caută hidrocarburi pe platoul continental şi ar putea intra sub incidenţa acestei legi, respectiv Lukoil, Romgaz sau fondurile de investiţii Carlyle Group şi GVC Investment.