Noul Cod Fiscal încaieră şi economiştii, nu doar politicienii. BNR şi Consiliul Fiscal se opun, mai mulţi profesori universitari cer readoptarea în acelaşi fel

Noul Cod Fiscal încaieră şi economiştii, nu numai politicienii. După ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, mai mulţi economişti au adus opinii atât pro cât şi contra adoptării noii legi.

Astfel, în timp ce oficialii Băncii Naţionale a României şi Consiliul Fiscal se opun reducerilor masive de taxe din cauza impactului bugetar prea mare, un grup de 40 de profesori de economie, analişti şi oameni de afaceri au cerut re-adoptarea Codului Fiscal în forma aprobată iniţial de Parlament.

Cele două grupuri văd diferit problema întrucât o abordează din perspective diametral opuse: unii pornesc de la venituri, alţii de la cheltuieli. Dacă BNR şi Consiliul Fiscal sunt îngrijorate de macrostabilitate, ca urmare a scăderii veniturilor şi a creşterii deficitului, ceilalţi privesc dinspre cheltuielile statului şi cer autorităţilor să mai facă economii şi reforme.

Noul Cod Fiscal. Cum acoperim gaura de la buget?

Noul Cod Fiscal prevede reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, dată de la care se elimină şi acciza de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant, dar şi taxa pe stâlp, în vreme ce impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Impactul total la buget este de 12 miliarde de lei, din care un gol de 9 miliarde va fi generat de reducerea TVA.

Pachetul de reduceri de taxe şi de impozite prevăzute de proiectul de Cod Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic şi financiar, iar retrimiterea actului normativ în Parlament de către preşedintele României este un lucru înţelept, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu. 

Codul Fiscal conţine şi măsuri bune pentru economie, însă impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care îl presupune aplicarea sa de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei româneşti. 

Noul Cod Fiscal. Isărescu:„Se ia carnetul“

El a precizat că nu a luat în calcul şi majorările de salarii anunţate pentru sectorul bugetar, care ar mai aduce un impact de încă 1,3% din PIB. 

„Cum putem aplica aceste măsuri fără să negociem cu partenerii internaţionali. Avem deja creştere de 4%! Unde vrem să ajungem? La 8%? Ne ţin motoarele pentru aşa ceva? Noi suntem la 4% (creştere economică) la viteză de croazieră. Ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi vrem să tragem brusc de manşă. 2,3% din PIB. (...) Este o mişcare brutală, de proporţii, care în condiţii de creştere economică nu îşi are rostul. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele să le cheltuieşti când economia scade“, a mai spus Isărescu.

Isărescu a avertizat vineri că „se ia carnetul“ dacă ajungi să conduci prost economia.

Noul Cod Fiscal. „Arătaţi-mi o ţară în lumea asta care a făcut o reducere aşa mare de TVA fără să aibă probleme“

De asemenea, Consiliul Fiscal a avertizat de nenumărate ori că deficitul bugetar ar creşte puternic, până la 3,2% din Produsul Intern Brut (PIB), dincolo de limita de 3% prevăzută în Tratatul de la Maastricht. De altfel, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, arăta şi el zilele trecute că reducerea TVA nu este de 5 puncte procentuale, ci de 8, dacă luăm în calcul şi scăderea TVA la alimente, care s-a aplicat deja din iunie şi care a fost extinsă şi la alte produse. 

„Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%“, a afirmat miercuri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă pe care a organizat-o la Banca Naţională privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi noul Cod Fiscal.

„Există un risc de destabilizare permanentă şi de amploare, cu exces de cerere şi creştere accelerată a datoriei publice dacă se aplică noul Cod Fiscal. Impactul total va fi de 17,1 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB, cu o creştere a datoriei publice de la 40% la 45% a datoriei publice în PIB în 2016-2017“, a afirmat Dumitru, care a completat că piele financiare vor sancţiona România pentru că „ieşim în decor“.

"Arătaţi-mi o ţară în lumea aceasta care a mai făcut o reducere de opt puncte procentuale de TVA atât de repede fără să aibă probleme“, a mai cerut Ionuţ Dumitru într-o altă intervenţie.

Noul Cod Fiscal. „Statul să-şi reducă cheltuielile şi să facă reforme“

De partea cealaltă, un grup de 40 de economişti, analişti şi investitori a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Victor Ponta, şefului Senatului Călin Popescu Tăriceanu în care solicită reducerea poverii fiscale şi scăderea cheltuielilor statului, inclusiv prin reformarea sistemului de pensii şi restructurarea serviciilor publice sau interzicerea deficitelor bugetare.

„România este o ţară a taxelor mari (comparativ cu a altor ţări vivace economic), a taxelor multe şi greu de plătit, a taxelor prost cheltuite“, se arată în scrisoarea celor 40. 

Ei cer adoptarea noului Codului Fiscal în forma aprobată în Parlament, printre soluţiile avansate de aceştia pentru compensarea golului bugetar aflându-se creşterea colectării taxelor şi restrângerea cheltuielilor publice, prin reforma sistemului de pensii, restructurarea serviciilor publice şi creşterea eficienţei cheltuirii banului public.

„Suntem, categoric, adepţii echilibrului bugetar. Care sunt pilonii pe care trebuie să se bazeze scăderea poverii fiscale? De unde poate proveni spaţiul fiscal necesar implementării unei reforme curajoase? Pe de o parte, din consolidarea fiscală, din mai buna colectare a impozitelor. Pe de altă parte, din reducerea cheltuielilor bugetare, prin reforma sistemului de pensii, restructurarea serviciilor publice şi creşterea eficienţei cheltuirii banului public. În măsura în care nu există un plan concret de raţionalizare a cheltuielilor, de eficientizare a serviciilor publice şi un control asupra investiţiilor de capital, vom ajunge să creştem datoria până la un nivel nesustenabil, precum alte ţări, ca să acoperim deficitul“, se mai arată în scrisoarea deschisă.