Noul acord cu FMI a deraiat înainte de a fi semnat

Desen de Vali Ivan

Semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), al patrulea consecutiv din 2009 până acum, este tot mai îndepărtată, după ce instituţia a transmis un comunicat foarte dur la adresa Guvernului, criticat atât în privinţa politicilor fiscale şi salariale, cât şi asupra investiţiilor slabe în infrastructură şi a ineficienţei companiilor de stat.

Vizita delegaţiei FMI la Bucureşti s-a încheiat cu un avertisment lansat de partenerii externi, instituţia atrăgând atenţia că România va înregistra anul viitor un deficit bugetar apropiat de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), iar în 2017 va depăşi acest nivel, dacă Guvernul nu va găsi modalităţi de compensare a reducerilor masive de taxe din noul Cod Fiscal şi a creşterilor salariale. 

„Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate - o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale - vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital“, a declarat, în comunicat, Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie. FMI recomandă un deficit bugetar de 1,5% din PIB.

Guvernul a amânat pentru 2017 implementarea unor măsuri cuprinse în noul Cod Fiscal, dar în anul 2016 va intra în vigoare reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20%. La aceasta se adaugă majorarea salariilor în sănătate cu 25% şi în educaţie cu 15%, deja anunţate de către autorităţi, plus cele care vor fi incluse în viitoarea lege a salarizării bugetare.

Investiţi, investiţi, investiţi!

De asemenea, FMI critică şi faptul că Guvernul nu face investiţii în infrastructură, instituţia arătând că respectarea ţintei de deficit de 1,9% din PIB pe acest an se va face „datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital“. 

Schaechter subliniază că avantajele activităţii economice puternice din prezent vor avea o „viaţă scurtă“, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente. FMI recomandă şi punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea acestora  şi finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, cu scopul de a îmbunătăţi gestionarea cheltuielilor.

Companiile de stat, nereformate

De asemenea, FMI arată cu degetul şi spre sectorul companiilor de stat, unde arată că eforturile de reformare a acestora au fost stopate, instituţia cerând Guvernului să implementeze „în manieră acoperitoare“ guvernanţa corporativă şi să continue programul de listări pe bursă şi de privatizări.

„Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a întreprinderilor de stat. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în întreprinderile de stat, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice“, a mai afirmat în comunicat Schaechter.

Ponta atacă FMI

De partea cealaltă, premierul Victor Ponta a arătat că FMI nu este de acord cu reducerea TVA la 20% şi nu agreează cota de 9% pentru alimente, intrată deja în vigoare de la 1 iunie, şi nici majorările salariale din educaţie şi sănătate. 

„După vizita tehnică a delegaţiei FMI există un punct clar de dezacord între Guvernul României şi aceştia - deficitul bugetar pentru anul 2016 şi 2017. FMI susţine că va fi de cca. 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% - oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condiţiile în care multe ţări europene, cel mai recent Spania, şi-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%)“, a arătat Ponta pe Facebook.

El consideră că măsurile în cauză sunt necesare şi sustenabile. Primul-ministru a mai spus că acestea sunt o oportunitate pentru România de a păstra ritmul de creştere şi dezvoltare economică „cel mai rapid din UE“, de creare a noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investiţiilor străine directe, dar şi un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice, Sănătatea şi Educaţia.