Mai mult de unul din patru români nu are bani pentru plata facturilor

Foto 123 RF

Mai mult de unul din patru români nu îşi poate plăti la timp facturile, se arată în ultimul studiu privind condiţiile de viaţă realizat de Institutul naţional de Statistică.

Potrivit aceleiaşi cercetări, mai puţin de o treime din gospodării (27,8%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare, sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante precum întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.

"Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2019, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (52,9% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50,5%) şi abonamentul telefonic (41,4%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (7,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi.", se menţionează în document.

Potrivit INS, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 74,9%, proporţie mai mare faţa de celelalte categorii de gospodarii. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii (28,8%) şi mai ales al celor cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii în întreţinere (44,5%). 

Cercetarea statistică "Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România", în anul 2019, relevă faptul că împrumuturile au mai fost contractate pentru plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (37,8%). În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: datorii, acoperirea unei descoperiri de cont, plata facturilor (18,9%); cheltuieli pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,1%); cheltuieli pentru concedii şi timp liber (2,6%) şi achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (2,5%).

Potrivit sursei citate, împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (10,1% faţă de 5,9% la gospodăriile din rural) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (9,7% faţă de 4,7% în cazul gospodăriilor conduse de femei).

"Cumpărarea în rate a unor bunuri, inclusiv prin leasing (autoturisme, echipament tehnic etc.) a fost cel mai frecvent scop al contractării de împrumuturi pentru gospodăriile conduse de salariaţi (59,3%) şi de pensionari (39,5%). Împrumuturile contractate pentru îmbunătăţirea sau repararea locuinţei s-au întâlnit cel mai frecvent la gospodăriile conduse de: salariaţi (40,2%), pensionari (39,1%) şi agricultori (21,9%).", relevă cercetarea.