Locuinţe pentru funcţionarii publici: proiectul împarte românii în mai multe „caste“, dar va fi greu de atacat pentru discriminare

Proiectul de Hotărâre prinvind aprobarea Programului „Construcţia de locuinţe de serviciu“, avându-l ca iniţiator pe vicepremierul Vasile Dîncu, prevede construirea a 6.500 de apartamente care ar urma să le fie oferite drept reşedinţă doar funcţionarilor publici, nu şi celorlalţi bugetari şi, cu atât mai puţin, cetăţenilor care lucrează în sistemul privat.

Acest lucru îi împarte, practic, pe români în mai multe caste chiar din punctul de vedere al exercitării dreptului la locuire, invocat ca argument de bază la fundamentarea proiectului.

Astfel, cea mai privilegiată castă va fi cea a funcţionarilor publici (angajaţi ai unităţilor administrative centrale şi locale), urmată de casta bugetarilor, care, deşi au tot felul de drepturi şi facilităţi, au fost de data aceasta excluşi din rândurile beneficiarilor de locuinţe prin programul pregătit de Guvern.

În fine, urmează restul populaţiei, la care proiectul nici măcar nu face referire, chiar dacă din banii plătiţi de aceasta sub formă de taxe şi impozite se vor constitui şi fondurile necesare finanţării locuinţelor de serviciu pentru funcţionarii publici.

Piperea: Discriminarea pozitivă este argumentul forte

Aşadar, odată cu lansarea acestui proiect, Guvernul este pe punctul de a săvârşi o discriminare între funcţionarii publici şi celelalte categorii de populaţie, funcţionarii fiind avantajaţi prin acordarea de locuinţe de serviciu construite din banii celorlalţi contribuabili.

Tot o discriminare ar fi şi dacă restul populaţiei ar primi locuinţe de serviciu finanţate din banii colectaţi din taxele şi impozitele plătite de funcţionarii publici.

Cu toate acestea, proiectul va fi greu de atacat, tocmai pentru că introduce o „discriminare pozitivă“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Gheorghe Piperea.

„Dacă o persoană s-ar considera lezată de efectele acestui program, ar putea cere ridicarea unei excepţii de nelegalitate prin discriminare, dar şi această noţiune (n.n. - discriminarea) este imprecisă. Vedeţi, că mai nou discriminarea pozitivă este admisă. Programul «Prima Casă», de exemplu, este o discriminare pozitivă pentru că se adresează unui grup social cu situaţii mai delicate, pentru a-l sprijini“, ne-a declarat avocatul.

El a precizat că nu a ştiut de existenţa proiectului guvernamental.

Sindicaliştii, surprinşi de iniţiativa Guvernului

Nici la nivelul sindicatelor nu este cunoscut proiectul, iar liderii acestora sunt pe de-o parte surprinşi de apariţia lui, pe de altă parte dezamăgiţi de modul în care Guvernul abordează politicile de rezolvare a problemei locuirii.

„Dreptul la locuire e universal, aproape orice familie are o problemă locativă. Nu ştiu de unde le vin aceste idei iniţiatorilor, cum le inovează, cum le concep, dar iniţiativa este clar de natură discriminatorie“, ne-a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

El a precizat că exemplul dat de iniţiatori, care amintesc de problemele locative ale angajaţilor din MApN, este total neinspirat, câtă vreme „la nivelul Armatei leadership-ul activelor de care dispune acest sector este extrem de slab“.

La rândul său, Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ, ne-a declarat că „acesta este un exemplu grăitor despre cum se fac politicile publice faţă de sistemul de educaţie şi cel sanitar - despre care se tot clamează că ar fi priorităţi strategice“.

„Un învăţător sau profesor de la ţară, cu un salariu în jurul a 1.000 de lei, nu are nicio şansă să-şi cumpere o locuinţă. La fel şi un medic sau asistent medical.
Acestor categorii ar trebui să li se adreseze programul, dacă vrem să avem cadre adecvate pentru educaţie şi sănătate în mediul rural.
O să studiem proiectul de care vorbiţi şi poate reuşim să-i venim în întâmpinare, pentru că este discriminatoriu“, a subliniat liderul sindical.

Cine sunt beneficiarii programului

Beneficiarii programului „Construcţia de locuinţe de serviciu“ sunt funcţionarii publici, precum şi angajaţii din instituţii publice centrale şi locale sau structuri aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora, care nu deţin sau nu au deţinut, individual sau în comun, împreună cu soţii lor, în proprietate o locuinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

Iată şi argumentaţia iniţiatorilor:
„Având în vedere necesitatea asigurării accesului la locuire, care reprezintă o precondiţie pentru exercitarea unor drepturi fundamentale de care trebuie să beneficieze orice persoană, prin aspectele şi implicaţiile de ordin social şi economic, soluţionarea problemelor legate de locuire a constituit, permanent, un obiectiv important în Programul de Guvernare al României, pe termen scurt şi mediu“.

Cifrele Programului „Construcţia de locuinţe de serviciu“
- Se vor contracta 8.500 de locuinţe
- Se vor construi 6.500 de apartamente
- Suprafaţa construită desfăşurată pe apartament va fi de 81 de metri pătraţi
- Costul unui apartament va fi de 40.000 de euro
- Costul unitar va fi de 500 de euro pe mp, inclusiv TVA (preţurile nu conţin contravaloarea lucrărilor tehnico-edilitare).

Conform legii, locuinţele de serviciu se finanţează din bugetul de stat şi bugetele locale, dar - menţionează iniţiatorii proiectului - administraţiile locale nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a-şi permite astfel de alocări.

Costul total al acestui program este de aproape 1,3 miliarde de lei (din 2017 şi până în 2020, inclusiv), bani din care vor fi construite cele 6.500 de locuinţe.