INFOGRAFIE În 2013 plătim cea mai mare factură la FMI: 5,2 miliarde de euro. Partea Guvernului Ponta este de peste un miliard de euro
0
Banca Naţională a României trebuie să ramburseze în acest an către FMI 3,9 miliarde de euro, iar Guvernul USL va scoate din vistieria statului un miliard de euro pentru rata către finanţatorii externi.
Cea mai mare parte a împrumutului de aproape 12 miliarde de euro luat de România în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) trebuie rambursată în acest an. Banca Naţională a României (BNR), care a dat înapoi anul trecut aproape 2 miliarde de euro, are de rambursat 3,9 miliarde de euro în 2013, iar Ministerul Finanţelor, care anul trecut a fost scutit de plata ratelor, trebuie să scoată din vistierie aproximativ un miliard de euro. La toate acestea se adaugă dobânzi de peste 300 de milioane de euro.
Dacă în 2012 România s-a descurcat să plătească ratele către FMI, ceea ce va urma până în 2015 este incert. Anul acesta va trebui să rambursăm în total 5,1 miliarde de euro (principal plus dobânzi), după care, în 2014, alte 4,7 miliarde de euro.
Partea Guvernului, greude rambursat
Din totalul de 13,4 miliarde de euro, Banca Naţională va plăti cel mai mult (9,8 miliarde de euro), având la dispoziţie o resursă mai mult decât suficientă: rezerva valutară, unde se găsesc peste 31 de miliarde de euro.
Partea cea mai mică, dar şi mai greu de acoperit, respectiv 3,6 miliarde de euro, îi va reveni însă Guvernului. Numai în acest an, Finanţele vor avea de dat înapoi la FMI un miliard de euro. De ce e mai greu de acoperit? Pentru că, spre exemplu, în 2010, pe când banii FMI erau prezenţi în România, Guvernul a fost nevoit să taie din salariile bugetarilor şi să mărească TVA ca să evite derapajul financiar sau intrarea în incapacitate de plată – ce va face în perioada următoare, când va trebui să mai şi ramburseze banii către FMI?
Întrebaţi de „Adevărul“, analiştii economici arată că, în cazul în care Guvernul nu va avea la dispoziţie bani pentru a-şi plăti partea către FMI, având în vedere şi ţinta de deficit mai mică – 1,8% din PIB, ar putea fi nevoit să mărească în continuare taxele ori să aplice noi reduceri de cheltuieli, inclusiv cu salariile. Sau să se împrumute din bănci pentru a trece, punctual, fiecare „hop“ în parte, dar acel împrumut ar însemna o nouă rostogolire a datoriilor care, până la urmă, tot pe spezele populaţiei vor fi rambursate.
„FMI doreşte un singur lucru: să nu piardă creditele acordate. Aşa că va pune biciul pe noi şi ne va menţine cheltuielile la un nivel suficient de scăzut cât să putem să ne achităm obligaţiile“, a declarat pentru „Adevărul“ Marian Duşan, preşedintele asociaţiei Romanian Business
Accelerator.
Noul acord, garanţie pentru plata ratelor
Unii analişti economici au subliniat încă din noiembrie, când Guvernul şi-a anunţat intenţia de a semna un nou acord, că România este constrânsă să încheie o nouă înţelegere cu FMI tocmai pentru că nu dispune de resurse pentru plata ratelor. Analistul Florin Cîţu a declarat că acordurile cu FMI de până acum nu au dus la atingerea unor obiective dezirabile, precum privatizări importante, micşorarea nivelului arieratelor sau creşterea economică. De regulă, FMI recomandă majorări de taxe, măsuri de natură, dimpotrivă, a frâna creşterea economică. Cîţu spune că adevărata miză a noului acord ar fi faptul că România nu va putea plăti în 2013 cele peste 5 miliarde de euro. Şi că, de aceea, FMI se simte mai bine ştiindu-ne într-un nou acord.
“Moneda FMI” se scumpeşte
România a primit de la FMI aproximativ 12 miliarde de euro. Acordul era semnat pentru 13 miliarde de euro, dar Bucureştiul a decis să nu mai tragă şi ultima tranşă, în valoare de un miliard de euro, aşa că datoria noastră este, către FMI (cu tot cu dobânzi), de 13,38 miliarde de euro. În cadrul acordului din 2009, Comisia Europeană ne-a acordat 5 miliarde de euro, bani care au fost utilizaţi în totalitate pentru acoperirea deficitului bugetar, iar prin credite ale Băncii Mondiale, am atras 600 de milioane de euro.
Din 2015 vom începe să rambursăm şi sumele primite de la Comisia Europeană, iar în 2022 urmează să achităm şi creditul de la Banca Mondială. Atenţie, însă, că aceste sume se calculează în DST (drepturi speciale de tragere), o „monedă“ care s-a apreciat puternic în ultimii ani. Dacă la începutul lui 2009 un DST era cotat la 4,4598 lei, în prezent „moneda FMI“ echivalează cu 5,1637 lei.
Tranşele FMI pun presiune pe leu
Evoluţia monedei naţionale va fi influenţată de calendarul încărcat de plăţi către FMI ale BNR şi ale Ministerului de Finanţe, astfel că ar putea fi dificil să vedem un nivel mediu al cursului leu-euro în 2013 mai mic decât cel din 2012. Anul trecut, cursul de schimb s-a situat la 4,4287 lei/euro în ultima şedinţă de tranzacţionare, însă referinţa medie a fost de 4,4573 lei/euro din cauza deprecierii acute din vară, pe fondul tensiunilor politice.
Un nou acord, condiţionat de reforme
Delegaţia FMI, condusă de Erik de Vrijer, va veni la Bucureşti în această lună pentru a discuta condiţiile unui nou acord FOTO GOV.RO
O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) va ajunge în România în jurul datei de 10 ianuarie, pentru a discuta cu Guvernul inclusiv despre proiectul de buget pe anul viitor, a anunţat premierul Victor Ponta la jumătatea lunii decembrie.
La începutul lunii noiembrie, când delegaţia finanţatorilor externi a venit pentru ultima dată în 2012 în România, Florin Georgescu, fostul ministru al Finanţelor, a delarat că în ianuarie se vor negocia condiţiile unui nou acord cu FMI, care va fi aprobat, cel mai probabil, în luna februarie.
„Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor“, declara Georgescu la începutul lunii ianuarie.
Fostul ministru al Finanţelor a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie.
Tot atunci, preşedintele Traian Băsescu declara, la începutul întrevederii cu delegaţia finanţatorilor externi, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru „încă un an sau doi“. Asta deşi Mugur Isărescu declara în februarie 2012 că România ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu FMI pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor.
„Ancora (acordul cu FMI - n.r.) rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevazute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun“, a spus Isărescu în februarie 2013.
Cu temele nefăcute
La ultima misiune în România, în noiembrie 2012, delegaţia finanţatorilor externi a lăsat teme clare guvernanţilor, însă cele mai multe nu au fost făcute nici de această dată. De exemplu, în şedinţa de la jumătatea lunii decembrie, Guvernul a extins cu un an, până în 31 decembrie 2013, perioada în care s-a angajat că va lista la bursă acţiuni ale unor companii de stat, acest termen fiind amânat de mai multe ori în ultimii ani.
Potrivit angajamentelor cu FMI, Guvernul ar fi trebuit ca până la finalul lui 2012 sau începutul lui 2013 să plaseze pe piaţa de capital pachete de acţiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, ELCEN Bucureşti, CFR Marfă, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica. De asemenea, Guvernul s-a angajat să facă oferte publice secundare, până la aceeaşi dată, pentru Transelectrica (15% din acţiuni) şi Transgaz (15% din acţiuni).
Potrivit unui raport al Unicredit, România are nevoie de reforme pentru a accelera creşterea economică, estimată sub 2% în următorii doi ani, iar motivaţia ar putea veni din presiunile exercitate de FMI în contextul discuţiilor pentru un nou acord.
Se încarcă comentariile...
