Guvernul a intrat în negocieri cu ideile sale şi a ieşit cu cele ale FMI
0
După 15 zile de discuţii cu delegaţia finanţatorilor externi, guvernanţii de la Bucureşti şi-au schimbat viziunea asupra măsurilor economice pe care vrea să le aplice: privatizările şi numirea de manageri privaţi devin priorităţi, iar reducerea TVA la pâine se amână.
Delegaţia finanţatorilor internaţionali – Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) – îşi încheie astăzi vizita la Bucureşti începută la jumătatea acestei luni. Ca de fiecare dată, guvernanţii români nu şi-au făcut toate temele, astfel că restanţele Guvernului vor fi avute în vedere în perioada următoare. Mai mult, din cauza angajamentelor restante, actualul acord va fi prelungit cu trei-patru luni.
Premierul Victor Ponta a declarat ieri, la finalul întâlnirii cu delegaţia finanţatorilor externi, că FMI a agreat în principiu extinderea cu două luni a acordului stand-by. Ponta a adăugat că, dacă actuala înţelegere va fi finalizată cu bine, Guvernul va începe imediat negocierile pentru un nou acord de tip preventiv. Vă prezentăm angajamentele restante ale Guvernului, dar şi schimbarea de viziune a oficialilor români vizavi de aceste măsuri:
Privatizările devin o prioritate
După ce Guvernul a amânat de mai multe ori privatizarea unor companii importante, de talia Oltchim sau CFR Marfă, vânzarea lor către un investitor strategic devine acum o prioritate. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul listărilor de pachete minoritare pentru unele societăţi de stat.
Astfel, în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI se arată că Executivul va lista 15% din acţiunile Romgaz până la finele lunii octombrie, cu o întârziere de şapte luni faţă de termenul asumat iniţial, şi încă 10% din acţiunile Hidroelectrica imediat după ieşirea din insolvenţă, iar Complexul Energetic Hunedoara va intra în insolvenţă dacă nu va putea fi vândut.
În ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, compania va fi vândută unui investitor strategic după ce, într-o primă fază, un pachet de 15% din acţiuni va fi listat pe Bursă, până la sfârşitul lunii octombrie.
Prospectul de vânzare a 10% din Nuclearelectrica va fi publicat la jumătatea lunii mai, iar oferta va fi încheiată la sfârşitul lunii mai. Participaţia majoritară deţinută de stat la filiale Electrica va fi cedată până la sfârşitul lunii noiembrie.
Listarea pachetelor minoritare de acţiuni ale companiilor de stat a fost amânată la finele anului trecut până în decembrie 2013. După întâlnirea de săptămâna trecută cu reprezentanţii FMI, Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a declarat că a convenit cu experţii internaţionali ca privatizarea sau listarea companiilor din portofoliu să fie realizate până la finele lunii aprilie. „La Transgaz procedurile ar trebui să se încheie până la finele lunii aprilie. Luna aprilie termen final pentru privatizări“, a spus Vosganian.
Şi Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, avea, înainte de discuţiile cu delegaţia FMI, o altă viziune asupra privatizării CFR Marfă. Fenechiu a declarat că privatizarea CFR Marfă a devenit „prioritatea numărul 1“, după ce cu o săptămână în urmă spunea că va solicita ca această companie să nu mai fie trecută în proprietate privată. Astfel, Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să publice anunţul de privatizare a CFR Marfă în luna martie a acestui an şi să semneze contractul de vânzare până la jumătatea lui mai.
Managerii privaţi, numiţi în 90 de zile
Şi introducerea de management privat în companiile de stat este unul dintre proiectele care au suportat mai multe amânări. În prezent, doar Tarom, CFR SA, Administraţia Porturilor Maritime şi Complexul Energetic Oltenia sunt conduse de manageri privaţi.
Fenechiu a declarat în urmă cu o săptămână că, fără să i se solicite, a propus un termen de 90 de zile pentru numirea managerilor privaţi la toate companiile din subordinea instituţiei pe care o conduce, iar în aproximativ trei săptămâni vor fi numiţi manageri profesionişti la CFR Marfă.
Pe de altă parte, Varujan Vosganian a declarat ieri că societăţile aflate în subordonarea sa au mai degrabă nevoie de administratori judiciari decât de manageri profesionişti, cărora nu crede că le-ar conveni salariile pe care le-ar primi dacă ar conduce aceste companii. „Invit managerii profesionişti să vină la companii precum Fortus Iaşi sau Aversa“, a spus ministrul Economiei. În scrisoarea de intenţie se arată că Romgaz, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, companii din subordinea Ministerului Economiei, vor avea manageri privaţi până la finele lunii martie.
Guvernul introduce noi taxe de la 1 februarie
Unul dintre elementele-cheie pe care Guvernul l-a vizat în negocierile cu FMI a fost reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%. Finanţatorii externi au eliminat însă acest aspect din negocierile de la actuala vizită, astfel că măsura ar putea fi aplicată, printr-un program-pilot, de la jumătatea anului.
Victor Ponta a explicat ieri: „Le-am prezentat această idee şi cei de la FMI au spus foarte clar: «Cât se pierde contabil dacă doar la pâine reduceţi TVA?» Cred că e undeva spre 200 de milioane de lei. «Îi puneţi din altă parte cei 200 de milioane de lei la rectificare, asta înseamnă că n-aveţi încasări mai mici şi vedem dacă în şase luni chiar e adevărat ce spuneţi voi»“.
În urmă cu o săptămână, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale ce urmează să intre în vigoare la începutul lunii februarie.
Măsurile vizează ajustarea impozitării în sensul simplificării impozitării pentru IMM-uri şi microîntreprinderi care au o cifră de afaceri sub 65.000 de euro, impozitarea suplimentară la venituri obţinute din liberalizarea preţului la gaze atât pentru consumatorii casnici, cât şi noncasnici, simplificarea şi lărgirea bazei de impozitare la impozitul pe veniturile obţinute din agricultură în toate domeniile. De asemenea, va fi introdusă o taxă suplimentară de 0,5% pe cifra de afaceri pe exploatarea resurselor naturale pentru a asigura fonduri pentru cofinanţare la fonduri europene. Cea mai mare parte a veniturilor colectate în plus, de peste trei miliarde de lei, respectiv 0,5 puncte procentuale în PIB, se va duce pentru cofinanţare la fonduri europene.
Optimismul Guvernului s-a temperat
Guvernul a revizuit în scădere, în urma discuţiilor cu FMI, prognoza privind Produsul Intern Brut şi creşterea economică pentru acest an, comparativ cu declaraţiile oficiale anterioare, noua ţintă pentru avansul PIB fiind în prezent de 1,6%, faţă de „abordarea prudentă“ de 1,8% din urmă cu zece zile. Pentru 2012, Guvernul prognozează o creştere economică de 0,2%, la un PIB estimat de 585,23 miliarde de lei, nivel agreat de FMI.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar înregistrat în 2012, acesta s-a situat la 14,8 miliarde de lei, respectiv 2,52% din PIB, uşor peste ţintele stabilite cu FMI, de 14,66 miliarde lei şi 2,4% din PIB. Finanţele au arătat că diferenţa a provenit din revizuirea PIB.
Am cerut extinderea acordului, pentru a finaliza partea de reforme structurale şi pentru a nu mai face totul în grabă, ca la Oltchim.
Victor Ponta
premier
Prioritatea numărul 1 astăzi o reprezintă privatizarea CFR Marfă. Este un lucru pe care nu mi l-aş fi dorit.
Relu Fenechiu
ministrul Transporturilor
Cine e scutit de coplata în spitale
De la 1 martie, Ministerul Sănătăţii introduce coplata în spitale. Aşa s-a decis în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Pentru început, coplata va fi însă aplicată numai în spitale, acolo unde şi costurile sunt mai mari. Pentru serviciile de urgenţă, cele primite în ambulatoriu de specialitate, pentru medicina de familie şi în cazul analizelor medicale nu vom plăti nimic în plus, deocamdată, a explicat ieri şi ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. „Aş vrea să menţionez foarte clar că nu este vorba despre oamenii care vin la spital să ceară un anumit serviciu. Este vorba despre cei care se externează“, a precizat Nicolăescu.
Potrivit legii, coplata nu se aplică pentru copiii cu vârste de până la 18 ani, pentru tinerii între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi ori absolvenţi de liceu. De asemenea, sunt scutiţi de la coplată şi ucenicii sau studenţii fără loc de muncă, dar şi bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, dar cu condiţia să nu realizeze venituri din muncă sau pensie. Dintre pensionari, vor fi scutiţi de coplată doar cei cu venituri numai din pensii care nu depăşesc 740 de lei pe lună.
„Plata voluntară” nu va dispărea
„În momentul ăsta, oricum există coplată în sistemul sanitar, doar că e voluntară.
Mi-e greu să spun că, odată cu introducerea coplăţii, vor dispărea aceste coparticipări pentru materialele sanitare atunci când spitalul nu le poate furniza, de exemplu“, subliniază conf. dr. Cătălin Cârstoiu.
De aceeaşi părere este şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). „Vom deschide centre în toată ţara, unde oamenii vor putea aduce chitanţele produselor medicale pe care au fost nevoiţi să şi le achiziţioneze pe durata spitalizării. Ulterior, spitalele vor fi nevoite să deconteze aceste chitanţe“, a explicat Barbu.
O altă măsură prevăzută în scrisoarea cu FMI îi vizează pe managerii de spitale. Aceştia vor fi evaluaţi odată la trei luni, iar dacă unitatea înregistrează datorii, ei vor fi destituiţi. „Mai întâi însă ar trebui investigate cauzele datoriilor. Una dintre cauze poate fi faptul că instituţii ale statului, precum Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu decontează la timp banii pentru servicii şi programe naţionale“, este de părere medicul Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni.
Lucian Negrea, Andrada Floria
Se încarcă comentariile...
