„Greaua moştenire“ a Guvernului Ponta. Pe principiul: „Numai cine nu munceşte nu greşeşte“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă Victor Ponta ar părăsi funcţia de premier după alegerile prezidenţiale, următorul şef al Executivului va prelua, odată cu biroul de la Palatul Victoria, şi o serie de probleme nerezolvate care vizează economia în ansamblu sau nivelul de trai al fiecărui român.

Luând în calcul o eventuală plecare a lui Victor Ponta de la şefia Guvernului, imediat după alegerile prezidenţiale, „Adevărul“ a făcut un inventar al sarcinilor economice pe care viitorul premier le-ar avea de îndeplinit, cele mai multe probleme nerezolvate de actualul Executiv. Printre cele mai importante restanţe se numără întocmirea bugetului de stat pentru 2015 şi, implicit, stabilirea unui mod de calcul pentrui accizele ce vor fi plătite anul viitor, dar şi mult disputatul nivel al redevenţelor pentru petrol şi gaze. 

Abandonate, uitate sau amânate în guvernarea Ponta, probleme precum răscumpărarea acţiunilor Rompetrol, Roşia Montană sau privatizarea Oltchim şi CFR Marfă vor trebui rezolvate de următorul Executiv. 

Ponta: „Ar fi incorect să fac eu bugetul“

Ponta declara la începutul lunii octombrie că este foarte probabil ca bugetul pentru 2015 să fie trimis în Parlament de viitorul premier şi de viitorul Guvern, la sfârşitul lui noiembrie, începutul lui decembrie. De altfel, premierul a spus că „ar fi incorect din partea mea să-i fac eu bugetul şi să-l pun la anul să guverneze ţara după cum am făcut eu bugetul“. 

Astfel, viitorul Guvern va trebui să întocmească bugetul pentru 2015, estimând veniturile ce urmează să fie încasate, dar şi cheltuielile ce vor fi efectuate, ţinând cont de faptul ca deficitul bugetar să nu depăşească 1,4% din PIB, ţintă agreată cu reprezentanţii Comisiei Europene. Întrucât încadrarea într-un deficit atât de mic este dificilă, noul Guvern ar avea sarcina de a negocia la Bruxelles o majorare a acestuia. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arăta săptămâna trecută că statul trebuie să facă rost de 10-15 miliarde de lei pentru 2015, din cauza reducerii deficitului, asumată la Bruxelles, a scăderii CAS cu 5 puncte procentuale şi a cheltuielilor sociale.

Calculul accizei, încă o necunoscută

Înainte de elaborarea bugetului de stat pentru 2015, Guvernul trebuie să se hotărască ce metodă de calcul al accizei va folosi în următorul an. Asta după ce metoda de calcul a fost modificată în toamna anului trecut pentru a umfla încasările la buget. Acum, metoda fiind în defavoarea bugetului, Guvernul caută noi soluţii salvatoare. 

Surse guvernamentale au arătat pentru „Adevărul“ că Finanţele iau în calcul fixarea în lei a accizelor prin aplicarea valorii în euro a cursului folosit în acest an, de 4,738 lei/euro. Un alt scenariu, mult mai sumbru, prevede calculul accizelor la cursul de 4,738 lei/euro din acest an, urmând ca valoarea să fie indexată cu rata medie anuală a inflaţiei din luna septembrie. Astfel, valoarea atribuită cursului pentru calculul accizelor ar depăşi 4,84 lei/euro. Un grup de lucru din Finanţe analizează toate variantele, iar ministrul Ioana Petrescu dă asigurări că metoda va fi anunţată „în scurt timp“. 

Renegocierea redevenţelor la petrol şi gaze

Redevenţele la petrol şi gaze sunt un alt mare capitol lăsat neîncheiat de Guvernul Ponta, deşi premierul promitea aducerea acestora „la nivel european“ încă din anul 2012. În acest moment, nivelul redevenţelor la petrol şi gaze naturale se află între 3% şi 12,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Nivelul a fost fixat în anul 2004, la privatizarea Petrom, şi nu a putut fi modificat timp de zece ani. Media redevenţelor colectate din acest sector se ridică la 7% din producţie, în timp ce media europeană este de 15-18%. 

Anual, statul colectează la buget în jur de 200 de milioane de euro din redevenţele la petrol şi gaze, sumele mici fiind unul dintre scandalurile fierbinţi ale ultimilor ani. De nivelul viitor al redevenţelor depinde atât bugetul statului, cât şi viitoarele exploatări din Marea Neagră, care ar trebui să aducă României independenţa energetică. Totuşi, un draft al proiectului nu există. Printre companiile interesate se află Petrom, Romgaz, dar şi ExxonMobil, Chevron, Lukoil, MOL sau Gazprom Neft.

Rompetrol şi fondul de un miliard de dolari

Guvernul trebuia să finalizeze licitaţia pentru vânzarea unui pachet de 26% din Rompetrol Rafinare până în luna septembrie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Iniţial, Executivul a convenit cu grupul kazah KazMunaiGaz, care deţine Rompetrol Group, achiziţia a 26,6% din acţiunile Rompetrol contra unei sume de 200 de milioane de dolari, plus promisiunea kazahilor de a realiza un fond de investiţii în energie de până la un miliard de dolari. 

Operaţiunea vine după ce Rompetrol nu a răscumpărat decât parţial obligaţiunile de 603 milioane de dolari emise de statul român în 2003, iar de restul a acordat statului 44% din acţiunile Petromidia. Ulterior, Consiliul Concurenţei a obligat Guvernul să facă licitaţie publică pentru pachetul respectiv pentru a nu fi suspectat de ajutor de stat. În privinţa fondului de investiţii, grupul kazah urma să deţină 80% din participaţie, iar statul 20%. 

Roşia Montană şi Legea minelor

Roşia Montană şi Legea minelor reprezintă unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale guvernării, acesta fiind unul dintre motivele cu care fostul USL a dărâmat guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu în 2012, dar şi cauza marilor proteste anti-RMGC din toamna anului trecut. Iniţial, proiectul Roşia Montană a fost la Ministerul Economiei (Varujan Vosganian - PNL), dar a fost trecut la Ministerul Marilor Proiecte de Infrastructură (Dan Şova - PSD), care a negociat un acord cu investitorii canadieni. 

În final, proiectul de lege propus de Şova a condus la mari proteste publice, din cauza îngrijorărilor de mediu şi a suspiciunilor că statul este dezavantajat, iar acesta a fost abandonat şi trecut înapoi la Ministerul Economiei. Ulterior, s-a dorit forţarea deschiderii activităţii prin noul proiect al legii minelor, dar şi acesta a căzut în Parlament.

Noua strategie energetică

Draftul noii strategii energetice trebuia să fie gata până la finele lunii octombrie şi urma să reactualizeze vechea strategie, adoptată în anul 2007, însă corelată cu noile realităţi, precum dezvoltarea puternică a sectorului regenerabil, problema încălzirii – dacă să fie în sistem centralizat, pe gaze sau pe energie electrică, acoperirea necesarului de investiţii pe viitor. 

De asemenea, ar trebui să propună sprijinirea concretă de către stat a unor mari proiecte strategice, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarniţa sau realizarea unui grup pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia.

Autostrăzile, greaua moştenire 

Ioan Rus, ministrul Transporturilor, declara în urmă cu o lună că generaţia următoare de miniştri va face autostrăzi. Ce-i drept, în 2014 s-a construit foarte puţin. Aproximativ 200 de kilometri de autostrăzi se află în lucru în prezent, însă lucrările avansează foarte lent. Mai mult, România riscă să piardă fonduri europene însemnate, de circa un miliard de euro, dacă nu finalizează lucrările până la sfârşitul lui 2015. 

Potrivit Master Planului de Transport, care a fost transmis într-o primă fază la Bruxelles, România ar trebui să construiască 656 de kilometri de autostradă şi 2.226 de kilometri de drumuri expres până în anul 2030

Privatizările încep cu un test de foc: Oltchim

Privatizările şi listările companiilor de stat trebuie continuate pentru ca România să respecte angajamentele asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE), dar şi pentru a evita noi probleme sociale. Oltchim este prima pe listă, administratorii judiciari ai companiei programând licitaţia pentru combinat la jumătatea lunii decembrie 2014, după două tentative eşuate. Favorit este consorţiul chinez format din Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum.

Poşta Română este şi ea în curs de privatizare, operatorul belgian bpost depunând o ofertă pentru 51% din acţiunile companiei. De asemenea, statul s-a angajat să scoată din nou la vânzare CFR Marfă, după tentativa eşuată cu Gruia Stoica. 

Concomitent, statul trebuie să listeze pe bursă în anul 2014 Hidroelectrica – după ce va ieşi din insolvenţă şi Complexul Energetic Oltenia – după ce va termina de făcut auditul rezervelor de cărbune de care dispune.

În fine, autorităţile şi-au mai propus şi o serie de listări de marcă din domeniul transporturilor, respectiv Aeroporturi Bucureşti şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, în vreme ce din domeniul resurselor minerale este aşteptată sosirea în ringul bursier a companiei Cupru Min.

În ce condiţii pleacă Ponta de la Palatul Victoriei

Dacă Victor Ponta câştigă alegerile prezidenţiale, postul de premier rămâne vacant. Dacă nu câştigă alegerile, poate exista situaţia, foarte puţin probabilă, în care Ponta pleacă din fruntea Guvernulu, dar cu o condiţie: se formează o altă majoritate în Parlament. 

Promisiuni din campanie

Aflat în campanie electorală, premierul Victor Ponta a promis în ultimele săptămâni mai multe măsuri fiscale prin care să sprijine anumite categorii sociale sau prin care să ridice o parte din povara de pe umerii populaţiei sau ai firmelor. 

Cu două zile în urmă, premierul spunea că acciza la palincă va fi eliminată din 2015 şi că Guvernul este pregătit pentru o bătălie juridică pe această temă cu oficialii Comisiei Europene. Tot atunci, Ponta dădea asigurări că va exista spaţiu fiscal pentru scăderea TVA la 9% la legume şi fructe şi apoi la carne, după „succesul cu reducerea TVA la produse de panificaţie“. 

Nu cu mult timp în urmă, premierul spunea că Guvernul are capacitatea de a majora pensiile cu 5% de la 1 ianuarie 2015. Tot de atunci, aproximativ 500.000 de copii instituţionalizaţi ar trebui să primească alocaţii dublate. Iar salariul minim brut pe economie ar urma să crească de la 900 la 975 de lei. Pentru mediu de afaceri, Ponta a anunţat de mai multe ori că taxa pe construcţiile special, introdusă în primăvară chiar de el, va fi redusă de la 1,5% la 1% din valoarea activelor.

Regionalizarea: eşecul lui Dragnea

La începutul anului 2013, USL a promovat agresiv unul dintre proiectele de anvergură asumate în alianţă: împărţirea teritorială şi administrativă a ţării. Proiectul, asumat de vicepremierul Liviu Dragnea, a trecut, cel puţin pe hârtie, prin mai multe etape, până ce  a fost lăsat uitării. 

Concret, primele luni ale anului 2013 au fost dedicate discuţiilor intensive privitoare la conceptul regionalizării care presupunea împărţirea ţării în opt regiuni de dezvoltare. Liderii USL nu au putut cădea de acord, însă, cu privire la modul în care ar fi trebuit să arate România regiunilor, motiv pentru care proiectul a fost abandonat înainte de a intra în procesul legislativ. 

Un alt proiect inspirat din cel al regionalizării, descentralizarea, a fost ulterior lansat în dezbatere publică de acelaşi Liviu Dragnea. Vicepremierul a reuşit, de această dată, să elaboreze un proiect de lege care descria modul în care s-ar fi efectuat transferul de competenţe de la centru, însă actul normativ a fost blocat definitiv de Curtea Constituţională, care a stabilit că descentralizarea lui Dragnea încalcă, în integralitatea sa, Legea fundamentală. 

Imediat după ruperea USL şi învestirea Cabinetului Ponta III, liderii PSD au venit cu o altă variantă a proiectului descentralizării. Ultima ciornă venită de la ministerul lui Dragnea prevedea ca  inclusiv porturile şi poliţia să fie transferate la nivel local, însă nu a ajuns să fie pusă în aplicare, după reacţiile virulente ale Opoziţiei. La acea dată, liderii PSD au fost aspru criticaţi pentru că ar fi încercat, astfel, să transfere Portul Constanţa în subordinea directă a edilului social-democrat Radu Mazăre. Iulia Marin

Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/adinavlad/restan-ele-guvernului-ponta" target="_blank">View the story "Restanţele Guvernului Ponta" on Storify</a>]

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite