Ministerul Finanţelor insistă că scrisoarea de intenţie cu FMI nu este publică şi anunţă că nu vor creşte taxele

Măsurile din scrisoarea către FMI nu sunt publice, iar presa trebuie să se abţină de la speculaţii. Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, negociază cu Guvernul măsuri de creştere a nivelului de trai

„Având în vedere că în mass-media există o dezbatere intensă privind rezultatele negocierilor cu FMI legate de partea de politici fiscale care ar viza presupuse majorări ale impozitelor“, Ministerul Finanţelor transmite câteva precizări. Cea mai importantă: documentele negocierilor nu sunt publice, iar taxele despre care s-a vorbit „pe surse” nu vor creşte.

„Proiectele scrisorii de intenţie şi, respectiv, ale memorandului nu sunt încă documente publice. În consecinţă, materialele pe această temă care se vehiculează în presă nu provin din surse oficiale şi nu pot fi confirmate înainte de aprobarea lor de către autorităţile române, board-ul FMI, respectiv consiliul ECOFIN al Uniunii Europene“, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

„Suntem în măsură să infirmăm însă existenţa unor  măsuri concrete prin care ar creşte fiscalitatea pentru PFA-uri şi drepturi de autor sau creşterea contribuţiilor de asigurări de sănătate pentru persoanele cu venituri mari care au în întreţinere membri ai familiei care nu contribuie la sistemul de asigurări de sănătate, aşa cum s-a vehiculat recent în mass-media. Guvernul îşi propune în schimb identificarea unor soluţii în scopul reducerii poverii impozitării muncii“, se mai arată în comunicat.

Cu riscul de a se repeta, Finanţele insistă şi precizează că "scopul încheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe şi impozite“.

Ce conţine scrisoarea

Conţinutul noii scrisori de intenţie cu FMI prevede „măsuri necesare realizării reformelor din domenii precum: sănătatea, transporturile, sectorul energetic, absorbţia fondurilor UE, continuarea restructurării companiilor de stat etc.“

Potrivit Finanţelor, obiectivul principal al noului program este asigurarea fundamentelor creşterii economice sănătoase prin:
- prioritizarea investiţiilor publice prin stabilirea unor criterii clare şi a unei liste de investiţii prioritare până la mijlocul lunii septembrie, care va fi luată în calcul la elaborarea proiectului de buget pe anul 2014;
- majorarea plafonului garanţiilor de stat de la o medie anuală de circa 2,5 miliarde de lei în ultimii 4 ani la 8 miliarde lei anual;
- majorarea plafonului net al împrumuturilor pentru atragerea fondurilor europene ce pot fi acordate din trezoreria statului de la 1 miliard prevăzut pentru finele trimestrului trei a.c. la 3 miliarde lei la finele acestui an;
- reforme structurale privind continuarea procesului de listare sau privatizare a unor companii din domeniul energetic: Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Romgaz;
- îmbunătăţirea performanţelor agenţilor economici cu capital de stat.

Negocierile „vor contribui la creşterea nivelului de trai”

De asemenea, „aspectele negociate vor contribui la creşterea nivelului de trai al populaţiei printr-o serie de măsuri cum ar fi: reducerea TVA-ului la pâine şi pe lanţul de producţie, creşterea venitului minim garantat, creşterea alocaţiilor pentru familii şi a ajutoarelor pentru încălzire“, mai anunţă ministerul.

Cum comentaţi?