Dăianu: Când pledăm cu nonşalanţă pentru o aderare rapidă la euro, înseamnă că nu înţelegem dezavantajele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România se confruntă cu un deficit de analiză economică referitoare la implicaţiile şi costurile aderării la zona euro, iar faptul că se pledează pentru o aderare rapidă denotă o neînţelegere a dezavantajelor acestui proces, susţine Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

„Aderarea la zona euro presupune nu numai convergenţă reală. (...) Părerea mea este că avem un deficit de analiză economică. Atunci, cu atâta nonşalanţă pledăm pentru o aderare rapidă! Înseamnă că nu înţelegem care sunt problemele cu funcţionarea zonei euro şi că ai nevoie de convergenţă reală pentru a rezista, pentru a nu te sufoca în zona euro“, a explicat Dăianu, potrivit Agerpres.

În opinia sa, este bine că se vorbeşte despre convergenţa reală, dar se spun foarte puţine despre funcţionarea zonei euro. „Şi asta, din varii motive, uneori din raţiuni de diplomaţie, să nu supărăm pe unii sau pe alţii. Dar se discută în alte ţări din răsăritul Europei. Cehia, mâine poate intra (în zona euro - n. r.) şi nu intră! Şi nu vorbesc de euroscepticismul tradiţional al fostului preşedinte, ci de analizele economice care se fac acolo. Şi Polonia poate să intre - şi nu intră. Este adevărat că tratatele (de aderare la UE - n. r.) te obligă, dar trebuie să judeci foarte bine care sunt costurile şi dezavantajele. Nu mai vorbim de faptul că, bătând la uşă, nu eşti primit automat“, a explicat Dăianu.

El a reamintit că economia are nevoie de investiţii pentru a-şi majora potenţialul de creştere. „Investiţiile sunt esenţiale pentru o creştere durabilă! Repet o teză pe care cei care vorbesc în numele BNR o afirmă în mod sistematic. Şi oamenii lucizi din Guverne îşi dau seama că, dacă ai tăiat cheltuielile cu investiţiile din nevoia de a reduce deficitele, trebuie la un moment dat să încerci să revii la o dimensiune a investiţiilor care să îţi susţină o creştere economică pe termen lung, mai ales dacă vrei să depăşeşti creşterea potenţială care se învârte între 2,5% şi 3%“, a subliniat Daniel Dăianu.

Guvernul a transmis săptămâna trecută Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015-2018, din care reiese că Executivul îşi păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019. 

„Guvernului României îşi păstrează angajamentul din Programul de Convergenţă anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019“, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Finanţelor.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite