Comisia Europeană critică actul ce reglementează cheltuirea fondurilor europene în perioada 2014-2020. Acesta ar fi vag şi lipsit de viziune

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată, scrie Mediafax.

UPDATE  21.00 Ministerul Fondurilor Europene precizează că Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 va fi transmis Comisiei Europene la sfârşitul lunii ianuarie, iar în document au fost integrate deja unele dintre comentariile primite de la serviciile CE în decembrie.


Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.

Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Anterior, în 25 iulie, ministrul Toedorovici declara că Acordul de Parteneriat care urmează să fie trimis la Bruxelles în toamnă va fi „un document de bună calitate“.

Documentul generase deja critici din partea Comisiei Europene, care l-a catalogat „incoerent şi fără priorităţi clare“, astfel încât trebuia refăcut până în septembrie.

Document „excesiv“ cu explicaţii vagi

Experţii europeni i-au atenţionat pe oficialii români că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum „excesivă“, când, de fapt, ar trebuie să se concentreze asupra datelor şi indicatorilor relevanţi.

„Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman“, se arată în document.

Lecţii neînvăţate

Experţii avertizează că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o „încercare aparentă“ de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.

În aceste condiţii, serviciile Comisiei îşi menţin o „rezervă generală“ în ceea ce priveşte indicatorii propuşi pentru alocări financiare deoarece, în prezent, nu este posibilă o evaluare corespunzătoare a priorităţilor propuse şi a necesităţilor de dezvoltare, având în vedere modul larg şi generic în care sunt prezentate. 

Punctual, pentru sistemul de sănătate, reforma educaţiei şi munca nedeclarată, oficialii CE atenţionează că textul este prea detaliat în descrierea realizărilor de până în prezent în loc să fie descrise problemele încă existente şi să vizeze cauzele acestora.

Agricultură fără viziune, piscicultură doar cu crapi

În acelaşi timp, în pofida importanţei sectorului agricol în România, atât din perspectivă economică, cât şi socială, din draftul Acordului de Parteneriat nu rezultă o imagine clară legat de viziunea autorităţilor române pentru dezvoltarea viitoare a acestuia, necesităţile fiind prezentate superficial şi fără să fie indicate investiţii în inovaţie, domenii cu valoare adăugată sau sectorul bio. Tot în agricultură, mai exact în acvacultură, experţii CE arată că trebuie promovată o diversificare a speciilor, având în vedere că majoritatea peştilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuală din acest sector privind limitarea numărului de specii riscă să creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

Porturile au nevoie de atenţie specială

În domeniul transporturilor, se recomandă Guvernului să prezinte mai bine potenţialul porturilor, arătându-se că referirea la Portul Constanţa este „destul de slabă“, cu presupuneri la modul general că vor fi îmbunătăţiri faţă de evoluţiile efective „dezamăgitoare“.

"Pentru sectorul transporturilor, oportunitatea (pertinenţa economică şi sustenabilitatea financiară) şi fezabilitatea legală (limitările ajutorului de stat) pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale au nevoie să fie încă demonstrate în cadrul Master Plan-ului aflat în pregătire. Trebuie avută în vedere şi sprijinirea principalilor beneficiari ai sistemului de transport, precum şi reformele de guvernanţă (implementarea contractelor de performanţă). O atenţie particulară ar trebui acordată consolidării capacităţii autorităţilor competente de a administra proiecte de navigaţie internă, ţinând cont de serioasele deficienţe de care au dat dovadă", este un alt avertisment.

Turismul balnear şi spa-urile nu sunt investiţii în sectorul de sănătate

Experţii europeni atenţionează totodată că investiţiile în unităţi de cazare turistică, incluzând facilităţi de tratament pentru sănătate şi spa în staţiuni turistice, indicate în document la secţiunea necesităţilor de finanţare, ar trebui să provină din strategii de dezvoltare locală, cu scopul de a sprijini creşterea economică la nivel local şi regional sau sectorul de business. "Acestea nu pot fi considerate ca investiţii publice în sănătate", arată oficialii CE.

Nevoi insuficient aliniate priorităţilor din educaţie

Nevoile de dezvoltare sunt insuficient aliniate priorităţilor şi în cazul sistemului educaţional, rezultatul utilizării Fondului Social European fiind indicat extrem de vag şi fără să ofere informaţii suficiente despre intenţiile autorităţilor române, deoarece nu permite indentificarea a ce anume îşi propune România să obţină în privinţa sistemului de educaţie.

Statul ignoră conectarea la internet

În domeniul IT, deşi slaba asimilare a tehnologiilor de informare şi comunicare, precum şi nivelul scăzut de alfabetizare digitală sunt evidenţiate în text, acţiunile propuse de partea română se referă la administraţia publică, cultură, educaţie, sănătate, infrastructură, dar ignoră conectarea la internet. Acest lucru, avertizează experţii CE, scoate în evidenţă punctele slabe ale propunerii de agendă digitală, care compilează diverse măsuri fără o strategie orientată clar spre competitivitate, care să rezulte dintr-o analiză serioasă.

Probleme în energie

În priviţa eficienţei energetice a clădirilor, recomandarea este de a se ţine cont de contorizarea inteligentă şi utilizarea energiei regenerabile, fără ca priorităţile de finanţare să se refere doar la izolarea termică a clădirilor, cu atenţionarea că nu au fost alocate resurse din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru infrastructura verde şi ecosisteme care să prevină riscuri de inundaţii, secetă sau eroziune.

Agenţiile de mediu, punct slab

Un alt avertisment este că angajamentul şi capacitatea autorităţilor de mediu de a evalua în mod adecvat rapoartele de mediu solicitate în procedurile de autorizare s-au dovedit foarte slabe şi nesusţinute, iar propunerea de transferare a agenţiilor pentru protecţia mediului locale sub autoritatea consiliilor locale şi desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, conform Legii descentralizării, ridică îngrijorări foarte serioase cu privire la modul în care noul sistem va asigura independenţă, expertiză, coerenţă şi uniformitate în procesul de luare a deciziei privind aspectele de mediu. În această privinţă, arată experţii CE, trebuie oferite garanţii clare şi concrete.

„Investiţiile în proiecte energetice, noi sau modernizate, bazate pe deşeuri sunt menţionate ca priorităţi anticipând concluzii ale unui studiu în desfăşurare şi pe baza unei analize de oportunitate încă nerealizate. Incineratoarele nu pot fi obiectivele explicite şi, oricum, trebuie văzute ca o a doua opţiune. Acţiunea de implementare a măsurilor pentru soluţionarea cauzelor abandonului activităţilor agricole este prea vagă şi, aşa cum este formulată, nu poate duce la concluzia că va avea ca rezultat protecţia mediului", se arată în documentul transmis de la Bruxelles.

Contradicţii în plan

Experţii CE precizează că repartizările orientative ale fondurilor pe fiecare obiectiv tematic trebuie reevaluate şi semnalează că în planul redactat de Guvernul român sunt date contradictorii privind repartizarea contribuţiei în cadrul Fondului Social European.

Potrivit aceleiaşi surse, capitolul privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei este mai degrabă subdezvoltat şi necesită o elaborare suplimentară, iar criteriul egalităţii de şanse în selcetarea proiectelor trebuie mai bine explicat, deoarece o definiţie largă a acestei politici drept criteriu de selecţie s-ar putea dovedi irelevantă în anumite cazuri şi ar genera greutăţi administrative artificiale.

Sistemul de achiziţii publice are nevoie de îmbunătăţiri

În ceea ce priveşte achiziţiile publice, serviciile Comisiei nu sunt de acord cu afirmaţia că a fost îndeplinită această condiţionalitate şi atenţionează că, în pofida progreselor "recente, dar timide", sistemul de achiziţii publice are încă nevoie de o îmbunătăţire semnificativă pentru a fi considerat eficient. În această privinţă, recomandările convenite cu Comisia trebuie implementate rapid şi în mod extensiv.

Ministerul Dezvoltării pentru programe agricole?

„Autorităţile române trebuie să justifice noua structură propusă pentru sistemul de management şi control în raport cu anticipata sa capacitate de a depăşi dificultăţile întâmpinate în implementare din perioada 2007-2013. Competenţa ministerelor de linie ca factori de decizie sectoriali trebuie menţinută, evitând astfel apariţia de noi niveluri administrative şi costuri birocratice şi asigurând sustenabilitatea experienţei şi capacităţii dobândite încă din etapa de pre-aderare. În acest context, sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la noul rol al Ministerului Dezvoltării Regionale de Organism Intermediar pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională. România trebuie să explice cum această structură revizuită va opera în practică, deficienţele pe care intenţionează să le soluţioneze şi posibilele îmbunătăţiri la care poate conduce“ solicită Bruxelles-ul.

Întărirea rolului de coordonare propusă pentru Ministerul Fondurilor Europene trebuie de asemenea să se bazeze pe o evaluare obiectivă a capacităţii şi expertizei sale actuale, care nu există în document.

De ce să fie Agenţia de Turism şi Departamentul pentru Investiţii organisme intermediare?

Propunerea de numire a Agenţiei pentru Turism şi a Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine ca organisme intermediare ridică, de asemenea, îngrijorări serioase şi semne de întrebare cu privire la mecanismele de management propuse şi la relevanţa desemnării politicilor specifice. Mai precis, turismul ar trebui promovat, în opinia experţilor de la Bruxelles, doar în cadrul sprijinului pentru dezvoltarea economică regională şi locală, în concordanţă cu planurile de dezvoltare regională, în cadrul unei abordări integrate şi nu atât ca prioritate de sine-stătătoare.

Mai puteţi citi:

FOTO Târgovişte: Un liceu reabilitat de doar şase luni pe bani europeni are nevoie de reparaţii urgente

Lucrările de reabilitare la Liceul „Petru Cercel” din Târgovişte  au fost făcute de mântuială, spun reprezentanţii unităţii. Parchetul este umflat, tencuială a căzut în multe locuri, zidăria este crăpată, iar placajele de pe pereţi s-au desprins. Liceul a fost reabilitat în vara anului trecut cu 1,7 milioane de euro din fonduri europene.

Ce proiecte face Onţanu pe bani europeni, în 2014: modernizarea şi extinderea a două şcoli şi Disney de România

Primăria Sectorului 2 a ţinut o şedinţă luni, 6 ianuarie, în care s-au discutat principalele proiecte ce se vor derula în 2014. Pe lângă investiţiile din bugetul local, primarul Neculai Onţanu spune că administraţia locală are în plan execuţia a trei proiecte cu fonduri europene.

Fostul primar de la Măcin, Andone Ichim, a fost trimis în judecată de DNA Constanţa pentru fonduri europene necuvenite

Andone Ichim, fostul primar al oraşului Măcin din judeţul Tulcea, a obţinut fonduri europene nelegale pentru Consiliul Local Măcin.

Fonduri nerambursabile de aproape 45 de milioane de lei pentru apicultorii români

Apicultorii români vor beneficia în următorii trei ani de un sprijin financiar de 44,5 milioane de lei, aceste fonduri fiind alocate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), conform Programului Naţional Apicol (PNA) elaborat de România pentru perioada 2014 - 2016 şi aprobat de Guvern la finele anului trecut.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite